90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier. Efecte în cascadă, costuri economice

90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament

Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă:

• Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026.
• Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat.
• Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.

---

50 de zile de când Nicușor Dan n-a mai desemnat un premier

Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile.

Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern.

Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie.

Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile.  Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă.

Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” .

---

Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor

Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România:

• „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție.
• Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri.
• Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028.
• Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. 
• Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent.
• Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025
• Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025
• Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței.
• Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă.
• Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028.
• Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025.
• Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.
• „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”.

Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune de rating diferită de rezultatul inițial al comitetului de rating”.

---

O nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru Legea ANI și cea a biodiversității. Nicușor Dan: „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”

Parlamentul României se reunește astăzi într-o nouă sesiune extraordinară până pe 6 august, după ce săptămâna trecută o serie de proiecte au eșuat de la adoptare din cauza scandalurilor continue dintre blocul politic PSD și cel format din PNL și USR.

„Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute de Parlament. Cele două Camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte. (…) Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat președintele Nicușor Dan sâmbătă dimineața, după prezentarea evaluării agenției Fitch.

Nicușor Dan a salutat raportul și a recunoscut că el conține „o oarecare îngrijorare față de situația politică din România”.

„Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic. (…) E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă”, a susținut președintele României.