Atacurile Rusiei împing din nou cerealele Ucrainei spre România. Noul val poate veni peste o recoltă foarte mare a fermierilor români

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că actuala campanie rusă de lovire a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră afectează deja exporturile agricole. Potrivit datelor citate în evaluarea ISW, exporturile agricole ucrainene ar putea fi cu 54% mai mici decât estimările anterioare în sezonul 2026-2027, iar exporturile de grâu ar putea scădea cu 53%. Ucraina încearcă, în aceste condiții, să redirecționeze cerealele inclusiv prin România, Slovacia și Ungaria.

Presiunea este deja foarte mare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, declara pentru Reuters că peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă pe piețele internaționale dacă blocajul porturilor continuă. Rutele prin Dunăre, cale ferată și transport rutier pot prelua, chiar după atingerea capacității operaționale, numai aproximativ 50-55% din capacitatea lunară a porturilor de la Marea Neagră, estimată la circa șase milioane de tone.

Problema ar putea deveni și mai gravă în lunile următoare. Capacitățile de depozitare a cerealelor din Ucraina ar putea ajunge la limită încă de la începutul lunii noiembrie 2026 dacă exporturile nu pot fi accelerate.

România a mai fost „poarta de ieșire” pentru cerealele Ucrainei

Nu ar fi prima dată când volume uriașe de cereale ucrainene sunt împinse către România.

După invazia rusă din februarie 2022 și blocarea porturilor ucrainene, Portul Constanța, Dunărea, căile ferate și transportul rutier românesc au devenit componente esențiale ale „culoarelor de solidaritate” create pentru Ucraina.

Chiar Guvernul României consemna în OUG 84/2023 că, între martie 2022 și septembrie 2023, prin România au tranzitat aproximativ 29 de milioane de tone de mărfuri agricole ucrainene. Executivul recunoștea în același act normativ că sistemul de tranzit a creat și posibilitatea ca anumite cantități să fie descărcate în România, unde prețurile cerealelor ucrainene erau atractive pentru cumpărători.

Importanța României a rămas uriașă și ulterior. Numai în ianuarie 2024, din cele trei milioane de tone de cereale ucrainene care au circulat prin culoarele de solidaritate europene, aproximativ 2,04 milioane de tone au trecut prin România, potrivit datelor prezentate atunci de comisarul european pentru Transporturi.

Cerealele ajung în România pe Dunăre, pe calea ferată și pe șosea și sunt apoi expediate către alte piețe, inclusiv prin Portul Constanța.

Afuxul de produse agricole din Ucraina a generat însă tensiuni puternice

În ianuarie 2024, fermierii și transportatorii români au organizat proteste care au afectat inclusiv accesul către frontiera cu Ucraina și drumurile spre Portul Constanța. Printre nemulțumiri se afla concurența produselor agricole ucrainene, despre care agricultorii susțineau că pune presiune asupra prețurilor de pe piața internă.

Problema nu era numai una românească. Fermierii din mai multe state vecine Ucrainei au reclamat că eliminarea taxelor și facilitarea exporturilor ucrainene au introdus pe piața europeană produse mai ieftine, iar Bruxelles-ul a anunțat ulterior controale suplimentare asupra respectării regulilor de tranzit.

În România, autoritățile au invocat explicit impactul asupra producătorilor autohtoni atunci când au introdus mecanismul de control. Guvernul arăta că procesatorii români s-au orientat spre materie primă ucraineană mai ieftină, în timp ce o parte dintre fermierii locali întâmpinau dificultăți în valorificarea propriilor producții.

Noul val poate veni exact când România are mult grâu de vândut

Situația din 2026 are o particularitate importantă: Ucraina ar putea fi nevoită să împingă din nou cantități mari spre România exact într-un an foarte bun pentru producția românească.

O analiză Argus din această vară estima că România are potențialul de a ajunge la aproape 13,9 milioane de tone de grâu, ceea ce ar reprezenta cea mai mare recoltă din istorie dacă estimarea se confirmă. Condițiile au fost deosebit de favorabile în est și sud-est, inclusiv în Constanța, Ialomița și Călărași.

Evaluarea din iulie a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, de asemenea, că sud-estul Europei a fost mai puțin afectat de valurile de căldură decât vestul continentului, în timp ce efectele secetei din vestul României au fost mai reduse decât în Ungaria.