Criza energiei ar putea scumpi facturile românilor. Bușoi vorbește despre o creștere de 10-15%

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN.

Potrivit acestuia, prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale.

„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral.
Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat.

„Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”, a spus el, explicând ce înseamnă marginal.

În schimb, o criză prelungită ar putea duce la creșteri mai importante la renegocierea contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat Bușoi.

Bușoi a subliniat că o astfel de estimare depinde de durata crizei și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale.

În cazul în care cantitățile disponibile pentru import nu vor fi suficiente, România are la dispoziție și capacități de producție păstrate ca rezervă. Printre acestea se află grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, din care probabil aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.

Ce spune Bușoi despre Rovinari 4

Potrivit lui Bușoi, pornirea grupului nu este justificată în acest moment din punct de vedere economic, deoarece energia produsă pe bază de cărbune este scumpă, iar producția presupune și plata certificatelor de CO2, precum și costuri de personal.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat secretarul de stat.

Rovinari 4 este păstrat astfel ca grup de rezervă pentru situații de criză. Bușoi a precizat că există o rezervă semnificativă de cărbune, însă aceasta ar trebui refăcută dacă grupul ar fi pornit și utilizat.

Secretarul de stat a vorbit și despre folosirea energiei hidro pentru reducerea importurilor. El a avertizat că apa din lacurile de acumulare trebuie utilizată cu atenție, în condițiile în care nu există garanția unor precipitații suficiente în toamnă pentru refacerea rezervelor.

„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.