Lovitură primită de DIICOT în dosarul azilelor din Bihor: Tribunalul ridică definitiv toate sechestrele în cazul Viorel Pașca

Tribunalul Bihor a admis contestațiile formulate împotriva sechestrelor de Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, mai mulți membri ai familiei, Asociația Dumbrava DPG, dar și de alte persoane ale căror imobile fuseseră indisponibilizate în anchetă. Dosarele au fost reunite la cauza cu numărul 2657/111/2026.

Instanța a desființat ordonanțele DIICOT din 1, 3 și 9 iulie 2026 prin care fuseseră instituite măsurile asigurătorii în dosarul penal nr. 3639/19/P/2026 și a dispus, în consecință, „ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii instituite” prin acestea.

Au fost desființate și procesele-verbale din 23 iulie prin care Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Oradea pusese sub sechestru imobile aparținând lui Florin Păcurar și Lidiei Rodica Păcurar. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului. Decizia Tribunalului Bihor este definitivă.

Sechestru de peste 6 milioane de euro pe bani, conturi, case și mașini

Măsurile asigurătorii instituite de DIICOT vizau conturi bancare, bani, autoturisme și bunuri imobile ale familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava. Valoarea totală a sumelor și bunurilor indisponibilizate fusese estimată la aproximativ 6,4 milioane de euro.

Apărarea a susținut că printre bunurile blocate se aflau inclusiv casele în care erau cazate persoanele vulnerabile, mașinile folosite pentru transportul acestora și bani care urmau să fie utilizați pentru plata salariilor. Procurorii au justificat măsurile, între altele, prin necesitatea garantării recuperării presupusului prejudiciu și a eventualelor despăgubiri pentru persoanele considerate victime.

A doua decizie importantă favorabilă familiei Pașca

Decizia Tribunalului Bihor vine la aproximativ o lună după ce Curtea de Apel București a înlăturat și măsurile preventive dispuse în cazul lui Viorel Pașca și al altor persoane cercetate.

Curtea de Apel București a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă și a dispus ridicarea controlului judiciar, astfel că persoanele vizate sunt cercetate în libertate.

Motivarea acestei hotărâri, făcută publică în august, conține critici dure la adresa unora dintre argumentele pe care procurorii și-au fundamentat acuzațiile.

Judecătorii au analizat inclusiv suma de aproximativ 13,5 milioane de lei prezentată de anchetatori în legătură cu presupusele foloase obținute prin exploatarea beneficiarilor.

Curtea a raportat suma la perioada analizată și la cele peste 400 de persoane găsite în centre, ajungând orientativ la aproximativ 498 de lei pe beneficiar pe lună, adică 16,6 lei pe zi.

Instanța a apreciat că suma este foarte redusă raportat la cheltuielile necesare pentru hrană, medicamente, igienă și îngrijire și a considerat nefondată, în această etapă procesuală, concluzia potrivit căreia banii ar fi reprezentat un câștig care să fi dus la îmbogățirea inculpaților.

Curtea a făcut și o comparație cu banii pe care statul i-a prevăzut ulterior pentru beneficiarii relocați. Potrivit motivării, Guvernul a alocat aproximativ 20 de milioane de lei pentru mai puțin de șase luni, în timp ce suma de aproximativ 13,5 milioane de lei analizată în dosarul DIICOT acoperea o perioadă de aproape cinci ani și opt luni.

Curtea de Apel: o parte dintre beneficiari fuseseră trimiși chiar de instituțiile statului

Un alt element reținut de magistrați este modul în care persoanele vulnerabile ajungeau în centrele familiei Pașca.

Curtea de Apel a arătat că numeroși beneficiari nu fuseseră recrutați direct de persoanele cercetate, ci fuseseră direcționați către aceste centre inclusiv de spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii de asistență socială care nu aveau alte soluții pentru ei.

În același timp, instanța nu a stabilit că activitatea centrelor era legală. Autoritățile și anchetatorii au arătat că spațiile funcționau fără toate acreditările și licențele prevăzute pentru furnizarea serviciilor sociale și medicale.

În ceea ce privește acuzațiile privind ținerea beneficiarilor în condiții asemănătoare sclaviei, Curtea de Apel a apreciat că probele administrate până în acel moment nu susțineau, la nivelul necesar pentru măsurile preventive, teza exploatării formulată de procurori. Instanța a subliniat însă că analiza a fost făcută în cadrul procedurii privind măsurile preventive, nu printr-o hotărâre definitivă asupra fondului acuzațiilor.

De unde a pornit dosarul DIICOT

Ancheta a devenit publică la sfârșitul lunii iunie, când polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în executare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii ale unor persoane juridice și o instituție publică.

Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în anul 2020 și ar fi exploatat persoane vulnerabile sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire, folosind ca paravan o asociație umanitară. Procurorii susțin că ar fi fost încasate donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte prestații sociale ale beneficiarilor.

La percheziții au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile, potrivit informațiilor făcute publice de anchetatori. Prejudiciul indicat inițial de autorități a fost de aproximativ 13,048 milioane de lei.

Viorel Pașca și familia sa au respins constant acuzațiile, susținând că persoanele găzduite erau oameni pe care sistemul public nu îi putea prelua și că o parte dintre beneficiari ajunseseră în centre tocmai la solicitarea unor spitale, primării, poliției sau instituțiilor de asistență socială.

Prin hotărârea definitivă de vineri, DIICOT rămâne fără măsurile asigurătorii instituite în dosar, după ce anterior Curtea de Apel București înlăturase și măsurile preventive. Ancheta penală continuă, iar procurorilor le revine sarcina de a demonstra acuzațiile pe fond.