Topul universităților din 2026: primele 12 poziții sunt ocupate exclusiv de instituții anglo-saxone

Primele trei poziții ale ediției 2026 sunt ocupate de universități din Statele Unite: Harvard se menține pe primul loc, fiind urmată de Stanford și Massachusetts Institute of Technology (MIT), relatează publicația La Tribune.

Cambridge este prima universitate europeană

Urmează University of Cambridge, pe locul 4, UC Berkeley pe 5 și Princeton pe 6. Oxford ocupă poziția a șaptea, înaintea Columbia University, University of Chicago și California Institute of Technology, care completează Top 10.

Primele 12 poziții sunt ocupate exclusiv de universități americane și britanice, arată datele prezentate de La Tribune.

Europa continentală apare pentru prima dată pe locul 13, prin Paris-Saclay din Franța. ETH Zurich, din Elveția, este următoarea instituție din Europa continentală, pe poziția 19.

Marea Britanie mai are două universități în Top 30: University College London, pe locul 17, și Imperial College London, pe 29.

Franța are patru universități în Top 100

Paris-Saclay își păstrează locul 13 ocupat și anul trecut și rămâne cea mai bine clasată instituție franceză.

Franța mai este reprezentată în Top 100 de Université PSL, care urcă de pe 34 pe 33, Sorbonne Université, care coboară de pe 43 pe 55, și Université Paris Cité, aflată pe poziția 57, față de 60 în 2025. În total, 27 de instituții franceze apar între cele 1.000 publicate de ShanghaiRanking.

China are, la rândul său, o prezență puternică în zona superioară: Tsinghua ocupă locul 18, Peking University este pe 22, Zhejiang pe 24, la egalitate cu University of Toronto, iar Shanghai Jiao Tong University se situează pe 27.

Unde este România

Nicio universitate românească nu apare în primele 30 de poziții din clasamentul integral furnizat pentru ediția 2026. ShanghaiRanking evaluează anual peste 2.500 de universități, dar publică numai primele 1.000 de poziții.

Cum este realizat clasamentul Shanghai

Academic Ranking of World Universities, cunoscut drept clasamentul Shanghai, este realizat începând din 2003 și utilizează șase criterii pentru evaluarea instituțiilor de învățământ superior.

Printre indicatorii luați în calcul se numără numărul absolvenților și profesorilor laureați ai Premiului Nobel sau ai Medaliei Fields, numărul cercetătorilor cu un nivel ridicat de citare în domeniile lor și articolele publicate în revistele științifice Nature și Science.

Metodologia este însă și criticată, în special deoarece pune accentul pe performanța în cercetare și reflectă într-o măsură mai redusă calitatea procesului educațional.

Din acest motiv, inclusiv autoritățile franceze consideră că rezultatele trebuie urmărite, dar că Shanghai nu poate reprezenta singurul criteriu după care să fie evaluate politicile din educația universitară și cercetare.