Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, semnal de alarmă privind investițiile străine: Evoluția consemnată în primul semestru nu poate fi ignorată

Investițiile străine directe au scăzut puternic în România în prima jumătate a anului 2026, iar evoluția care a avut și are loc în continuare reprezintă un semnal care trebuie urmărit cu atenție, spune Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, în exclusivitate pentru Economedia.

Potrivit datelor analizate de Leonardo Badea, investițiile străine directe ale nerezidenților au ajuns „la 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82%. Este o cifră ce atrage atenția și care, pentru o bună înțelegere, necesită unele clarificări”.

Acesta explică faptul că reducerea nu vine dintr-o singură sursă. Toate cele trei componente ale investițiilor străine directe au avut o contribuție negativă. „Din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup”, precizează acesta.

„Totodată, concentrarea evoluției în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de -521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 și până în prezent.”, a transmis Badea.

Principalul factor este reprezentat de „componenta profiturilor reinvestite”, care au avut un sold negativ de 1,124 miliarde de euro. Acesta „se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat”, explică Leonardo Badea.

El atrage atenția că situația respectivă poate apărea atunci când companiile distribuie dividende din profiturile obținute în anii anteriori, iar profitabilitatea curentă scade.

Există însă și un efect de calendar. Profiturile aferente anului anterior sunt distribuite, de regulă, în prima parte a anului, până în luna iunie. Din acest motiv, o parte din scăderea din primul semestru ar putea fi compensată în a doua jumătate a anului.

„Totodată, există un element de calendar de care nu se poate face abstracție: distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea menționată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăților de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parțială”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

Totuși, datele din 2026 sunt mai slabe decât în anii anteriori. În trimestrul al doilea, profiturile reinvestite au fost negative și în ultimii doi ani, de minus 723 de milioane de euro în 2024 și minus 390 de milioane de euro în 2025.

„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar.”, a transmis Badea.

Acest lucru, declară el, poate indica și o reducere a profitabilității companiilor cu capital străin, nu doar un efect sezonier. Datele sunt încă provizorii și „se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare”, spune el.

O contribuție mai mică la scăderea investițiilor a venit din participațiile la capital. Potrivit acestuia, „specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă”.

„Așadar, concluzionând, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice. ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.”, spune el.

În acest context, deciziile pe care le iau companiile privind distribuirea sau reinvestirea profiturilor sunt cel mai mult influențate de perspectivele economice și de predictibilitatea mediului de afaceri.

„Deciziile privind repartizarea profitului, cât se distribuie și cât se reinvestește, sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, spune Badea.

România are nevoie de un cadru economic mai predictibil pentru a recâștiga încrederea investitorilor. Printre măsurile importante se află „finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, potrivit prim-viceguvernatorului BNR.

Acesta precizează că importanța investițiilor străine nu se rezumă la banii aduși în economie. Acestea contribuie și la transferul de tehnologie și know-how și pot ajuta companiile românești să intre în lanțuri internaționale de producție.

„Pentru România, miza este mai importantă decât faptul că investițiile ajută la finanțarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare”, mai spune Badea.

„Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern, cât și internațional”, mai transmite prim-viceguvernatorul BNR.