Ministerul Energiei propune trei perimetre eoliene offshore, cu o capacitate de 3,1 GW, pentru a putea fi concesionate în Marea Neagră. Proiectul, publicat cu o întârziere de peste 16 luni
Ministerul Energiei propune aprobarea unei liste care include, în prima fază, trei perimetre din sectorul românesc al Mării Negre care ar putea fi concesionate pentru producerea energiei electrice.
Capacitatea instalată a celor trei perimetre însumează 3,1 GW (unul de 1.900 MW și două de câte 600 MW), adică peste dublul centralei nucleare de la Cernavodă, care este închisă total din 13 august.
Potrivit documentelor publicate, Ministerul Energiei prin „Strategia energetică a României 2025-2035” a stabilit obiectivul de a instala până în 2035 o capacitate eoliană offshore de 3 GW. Perimetrele concesiunilor 1, 2 și 3 definesc fiecare o zonă pentru un proiect propus de energie eoliană offshore, cu o capacitate totală de 3,1 GW. Aceste perimetre de concesiuni se află în zone potrivite pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe și sunt fezabile folosind tehnologia offshore actuală și evită zonele cu sensibilitate ridicată.
Capacitățile de producție a energiei electrice din surse eoliene, instalate deocamdată în România doar onshore, pe uscat, aveau, cu puțin înainte de ora publicării, cea mai mare pondere la nivel național:
- 28,52% Eolian – 1.797 MW
- 23.44% Hidro – 1.477 MW
- 21.22% Hidrocarburi – 1.337 MW
- 15.57% Cărbune – 981 MW
- 7.19% Foto – 453 MW
- 3.17% Instalatii de stocare – 200 MW
- 0.87% Biomasa – 55 MW
- 0.00% Nuclear – 0 MW
Total 6.302 MW
Producția, la ora 19:12, era sub consum, care ajunsese la 6.963 MW, astfel că se importau 652 de MW.
Sursa eoliană a compensat pentru câtva zile oprirea capacităților nucleare, în contextul în care România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intararea în țarp.
Potențialul eolian al Mării Negre
Conform documentelor strategice, energia eoliană offshore reprezintă una dintre principalele oportunități pentru diversificarea mixului energetic și consolidarea securității energetice a României.
Per ansamblu, potrivit analizelor realizate în cadrul raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depășesc 7,5 m/s, fiind estimat un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW. Acestă capacitate echivalează cu puterea instalată a 54 de centrale nucleare de la Cernavodă. Pentru a avea termen de comparație, în condiții normale, cele două reactoare asigură aproape 20% din energia electrică a României.
Nota de fundamentare arată că din totalul de 76 GW, circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante.
Instalarea capacității de 3 GW până în anul 2035 reprezintă un scenariu moderat, respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României.
Dezvoltarea sectorului eolian offshore are un impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro.
Traseul legislativ
România ar putea avea în mixul său energetic prima producție din eolienele amplasate în valurile Mării Negre peste câțiva ani, dacă sunt parcurse câteva etape legale și, evident, în măsura în care vor fi fonduri bugetare disponibile în acest sens, transmiteau oficialii Ministerului Energiei, la jumătatea lunii noiembrie, la solicitarea Mediafax privind stadiul demersurilor în atribuțiile instituției pentru implementarea Legii nr. 121 din 30 aprilie 2024 privind energia eoliană offshore, publicată în Monitorul Oficial nr. 421 din 8 mai 2024, implicit perspectiva respectării termenelor asumate prin proiect.
Potrivit declarațiilor oficiale de la momentul trimiterii spre avizare a actului normativ, în octombrie 2023, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja estima că în anul 2030 vom putea avea în Sistemul Energetic Național primul MWh de energie eoliană produsă offshore, un sgment care atrage interesul a numeroși potențiali investitori.
Conform legii, în baza studiului de specialitate, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei, trebuia să se aprobe, până la data de 31 martie 2025, lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate, definite prin coordonate topogeodezice, după care organizează o procedură de atribuire competitivă a contractelor de concesiune și poate acorda un ajutor de stat sub forma unei scheme de sprijin pentru construirea sau exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, în beneficiul perimetrelor eoliene offshore, cu condiția punerii acestora în funcțiune într-o perioadă de maximum 8 ani de la data încheierii contractului de concesiune.
Mai multe obligații i-au revenit și Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Pe vremea când am fost secretar de stat la Ministerul Energia în coordonat grupul de lucru care a redactat legea, lege care a fost aprobată anul trecut în mai, lege care trasează foarte clar obiective bine plasate în timp pentru fiecare instituție care are de jucat un rol în acest ansamblu al legii. ANRE avea de făcut modificări la reglementarea în ceea ce privește racordarea centralelor electrice, pentru că în momentul în care regulamentul a fost elaborat nu lua în calcul și centralele eoliene offshore și atunci a fost nevoie să modificăm acest regulament și am făcut lucrul acesta. De asemenea, autoritatea de reglementare a intervenit și pe regulamentul de acordare a licențelor, pentru că atunci când acest regulament a fost prima dată elaborat, nu lua, de asemenea, în considerare, nu prevedea licența pentru exploatarea centralelor eoliene în offshore și atunci a trebuit să intervenim și să completăm aceste regulamente”, a precizat George Niculescu, președintele ANRE, pentru Mediafax, în septembrie 2025.
„Lansarea procedurii de achiziție a studiului este condiționată de disponibilitatea fondurilor bugetare”
Din informațiile oficiale, Ministerul Energiei a anunțat pe 26 mai 2025 lansarea dezbaterii publice pentru documentul intitulat „Termeni de Referință (ToR) pentru achiziția serviciilor de elaborare a unui studiu privind identificarea zonelor adecvate pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră”, care a fost finalizată pe 17 septembrie 2025.
„Ministerul Energiei a lansat, în luna mai 2025, apelul public pentru exprimarea interesului în vederea realizării studiului de specialitate privind identificarea și delimitarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. În urma apelului, au fost primite mai multe expresii de interes din partea unor entități specializate, ceea ce demonstrează interesul din piață pentru realizarea acestui studiu și, implicit, pentru concesionarea de perimetre în Marea Neagră în vederea dezvoltării de parcuri eoliene”, au transmis oficialii Ministerului Energiei.
Este vorba de 21 de expresii de interes comunicate în total, dintre care 20 vizau faza de proiectare, iar una pentru construcție.
Astfel, Ministerul Energiei a precizat atunci că a finalizat etapa de consultare publică pentru Termenii de Referință (ToR) ai studiului privind identificarea zonelor adecvate pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în sectorul românesc al Mării Negre și analizează observațiile primite în vederea definitivării documentului.
„Lansarea procedurii de achiziție a studiului este condiționată de disponibilitatea fondurilor bugetare sau de obținerea unei surse externe de finanțare, urmând a fi demarată imediat ce aceste condiții sunt îndeplinite. Finalizarea studiului este estimată pentru cursul anului 2026, în funcție de durata contractuală”, au comunicat în noiembrie specialiștii instituției.
Unde s-a găsit finanțare
Conform notei de fundamentare, termenul din lege, 31 martie 2025, nu a putut fi respectat ca urmare a imposibilității asigurării, în termenul stabilit de lege, a resurselor financiare necesare pentru elaborarea studiului de specialitate prevăzut de lege, care constituie fundamentul tehnic pentru identificarea și delimitarea perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate.
„În lipsa fondurilor disponibile de la bugetul de stat pentru realizarea studiului, Ministerul Energiei a întreprins demersuri pentru identificarea unei surse alternative de finanțare, studiul fiind ulterior realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Asigurarea finanțării, contractarea serviciilor de specialitate, colectarea și analiza datelor tehnice, de mediu și socio-economice furnizate de autoritățile competente, precum și desfășurarea procesului de consultare interinstituțională necesar definitivării perimetrelor au determinat extinderea calendarului de elaborare față de termenul inițial prevăzut de lege”, se arată în document.
Astfel, arată inițiatorii, lista perimetrelor offshore propusă spre aprobare a putut fi definitivată numai după parcurgerea acestor etape, astfel încât perimetrele incluse să fie fundamentate pe rezultatele studiului de specialitate și pe informațiile furnizate de instituțiile cu atribuții relevante.
„Costurile aferente dezvoltării proiectelor de energie electrică eoliană offshore vor fi suportate de operatorii economici concesionari, din surse proprii sau atrase în condițiile legii”, se menționează în documentul oficial.
Ce este, de asemenea, de menționat, este că adoptarea proiectului este importantă și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Proiectul nu instituie o nouă politică publică și nu determină, prin el însuși, inițierea procedurilor de concesionare, ci asigură continuarea implementării cadrului legislativ în vigoare. Aprobarea listei nu autorizează dezvoltarea unor proiecte eoliene offshore și nici executarea unor lucrări. Totodată, adoptarea actului este necesară pentru continuarea procesului de finalizare a cadrului legislativ secundar aferent Jalonului 116 din cadrul Componentei 6 – Energie a PNRR”, precizează inițiatorii.
Conform autorilor, cele trei perimetre sunt aferente primei etape de dezvoltare, iar celelalte zone analizate în studiul de specialitate vor putea constitui fundamentul tehnic al unor hotărâri ulterioare ale Guvernului, în funcție de rezultatul analizelor și consultărilor necesare.
În plus, având în vedere că Legea 121/2024 stipulează că ctivitatea de exploatare a energiei eoliene offshore urmează a fi efectuată fără a aduce atingere operaţiunilor petroliere offshore şi drepturilor conferite titularilor de permise de prospecţiune offshore şi de acorduri petroliere offshore, proiectul cuprinde prevederi speciale în acest sens.
Astfel, pentru perimetrele eoliene offshore incluse în listp care se suprapun cu perimetre pentru care sunt în derulare acorduri petroliere offshore, pentru stabilirea perimetrului/perimetrelor eoliene offshore, este necesară emiterea unui aviz din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Carbonului, denumită în continuare ANRMPSG, anterior inițierii concesiunii potrivit art. 13 din Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore.
Conținutul cadru al avizului ANRMPSG se stabilește prin ordin al președintelui autorității de reglementare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, iar avizul ANRMPSG se emite în termen de 60 de zile de la solicitarea Ministerului Energiei.
Proiectul de Hotărâre privind aprobarea listei perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre se află în transparență decizională pînă pe 31 iulie, perioadă în care persoanele interesate pot trimite în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.