Schimbări de amploare pentru partidele din România. Ce prevede proiectul de lege propus de AEP

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a prezentat vineri proiectul, precizând că acesta a fost elaborat inclusiv prin raportare la decizii ale Curții Constituționale și instanțelor, dar și la legislația altor state membre ale Uniunii Europene.

Minimum 100 de fondatori pentru un partid

Una dintre modificările cu cel mai mare impact vizează condițiile de înființare. În prezent, legislația permite constituirea unui partid politic cu numai trei membri, după ce vechea condiție de 25.000 de membri fondatori a fost declarată neconstituțională.

AEP consideră însă că pragul actual este prea redus și propune creșterea acestuia la 100 de persoane.

„Propunerea pe care o face autoritatea electorală permanentă este ca un partid politic să se înființeze cu minim 100 de membri cetățeni români, având exercițiu drepturilor electorale, cu cerința reprezentării ambelor sexe”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Șeful AEP a arătat că instituția a analizat legislația din mai multe țări. Potrivit exemplelor prezentate de acesta, Croația solicită 100 de membri pentru înființarea unui partid, Grecia 200, Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500, iar Lituania 2.000. În alte state există cerințe referitoare la numărul de susținători.

Țuțuianu a anticipat că propunerea va genera controverse și că vor exista voci care vor susține menținerea pragului actual.

„Ce am constatat în practică este că foarte multe partide politice, de care poate nici n-ați auzit, sunt înființate de membrii aceleiași familii”, a afirmat președintele AEP.

Înființarea partidelor s-ar muta de la Tribunalul București la AEP

O altă modificare importantă privește instituția care va gestiona înregistrarea formațiunilor politice. În prezent, această atribuție revine instanței, însă AEP propune o procedură administrativ-jurisdicțională desfășurată chiar la Autoritatea Electorală Permanentă.

„Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la autoritatea electorală permanentă”, a declarat Țuțuianu.

Solicitările ar urma să fie repartizate aleatoriu unor completuri, după un mecanism comparat de șeful AEP cu cel utilizat în procedurile de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau Registrul Comerțului.

Decizia AEP nu ar elimina însă accesul la instanță. Fondatorii, Parchetul sau alte persoane interesate vor putea contesta la Curtea de Apel București actul prin care Autoritatea aprobă sau refuză înregistrarea unui partid. Aceeași procedură ar urma să fie utilizată și pentru modificările ulterioare privind formațiunile politice.

Partidele, definite drept persoane juridice de drept privat

Proiectul schimbă și definirea naturii juridice a partidelor. Actuala legislație le califică drept persoane juridice de drept public, soluție pe care președintele AEP spune că nu o împărtășește.

„Consider că partidele politice sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică”, a afirmat Țuțuianu.

Modificarea nu este una pur teoretică, întrucât natura juridică a partidului influențează regimul actelor emise de acesta, competența instanțelor și limitele controlului judecătoresc.

Denumirile și siglele partidelor, protejate mai strict

AEP propune reguli noi și pentru denumirile și semnele electorale ale formațiunilor. Proiectul introduce două condiții cumulative: disponibilitatea și distinctivitatea. Astfel, denumirea sau semnul nu trebuie să fie deja atribuite și trebuie să se diferențieze clar de cele folosite de alte formațiuni.

Ar urma să fie interzise și denumirile susceptibile să creeze confuzie cu instituțiile statului, prin utilizarea unor termeni precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „comisariat”.

Persoanele care vor să înființeze un partid ar putea solicita AEP verificarea disponibilității și rezervarea denumirii. Semnul permanent ar urma să fie înregistrat atât în versiune color, cât și alb-negru, iar denumirea, abrevierea și semnul vor beneficia de protecție în corelație cu legislația privind mărcile și drepturile de autor.

Mandate de maximum patru ani și interimate limitate la șase luni

Proiectul intervine și asupra funcționării interne a partidelor. AEP propune reguli mai clare pentru cele patru structuri obligatorii: adunarea generală, organul executiv, comisia de arbitraj și organul de control al gestiunii.

Adunările generale vor putea avea loc atât fizic, cât și prin mijloace electronice, iar membrii conducerii, comisiilor de arbitraj și organelor de control vor fi aleși prin vot secret pentru mandate determinate, de maximum patru ani. Interimatul unei funcții nu va putea depăși șase luni.

„Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a declarat președintele AEP.

Reguli noi pentru excluderea membrilor

Sunt prevăzute garanții suplimentare și în procedurile disciplinare. Excluderea unui membru va necesita informarea acestuia cu privire la motive, respectarea dreptului la apărare și existența unei căi interne de atac.

Hotărârea va trebui motivată, adoptată prin vot secret, proporțională cu gravitatea faptei și comunicată în maximum cinci zile.

Instanțele vor putea verifica legalitatea procedurii, respectarea statutului și a drepturilor persoanei vizate, însă nu vor putea analiza oportunitatea politică a unei decizii sau să se substituie conducerii partidului în chestiuni doctrinare, strategice ori electorale.

Partidele vor putea înființa fundații politice

Proiectul introduce și posibilitatea ca fiecare partid să înființeze o singură fundație politică, indiferent dacă formațiunea este sau nu reprezentată în Parlament.

Fundațiile ar urma să se ocupe de cercetare, elaborarea politicilor publice, educație civică și politică, formare și dezbatere. Ele vor avea patrimoniu, contabilitate și răspundere proprii și vor putea fi finanțate inclusiv din subvențiile primite de partid de la bugetul de stat.

Țuțuianu a justificat propunerea și prin ceea ce consideră a fi o insuficientă pregătire doctrinară și profesională în actualul sistem de partide.

„În general eu constat că există puțină fundamentare ideologică a programelor politice”, a declarat președintele AEP. Acesta a remarcat și că „de multe ori sunt desemnate în anumite funcții publice persoane care nu au întotdeauna calitățile, abilitățile, priceperea necesară a abordării cu succes a respectivei funcții”.

Partidele vor avea șase luni pentru a se adapta

Proiectul reglementează mai detaliat și patrimoniul, alianțele politice, reorganizarea, dizolvarea și lichidarea partidelor. În cazul lichidării, procedura ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență, care vor prelua activul și pasivul formațiunii și vor achita creditorii.

Noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial. Partidele existente vor avea apoi șase luni pentru a-și actualiza actele constitutive în conformitate cu noile cerințe.

AEP urmează să transmită proiectul partidelor parlamentare și să îl publice în transparență decizională, pentru primirea de observații și propuneri.