Țigările sunt din nou „cool”. De ce tinerii redescoperă fumatul după două decenii de campanii anti-tutun
Țigara, cândva unul dintre cele mai puternice simboluri ale cinematografiei și modei, părea să fi dispărut treptat din cultura mainstream după ani de campanii antifumat. În 2026, însă, imaginea fumătorului revine într-un mod surprinzător în fotografii de modă, pe Instagram, în videoclipuri și în postările unor vedete.
Financial Times descrie fenomenul drept o revenire a țigărilor „în stil”, după o perioadă în care riscurile medicale și campaniile de sănătate publică le transformaseră într-un obicei tot mai greu de asociat cu glamourul.
Nu este singura publicație care observă schimbarea. Washington Post scria în iulie că vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner sau Hailey Bieber au fost fotografiate recent fumând, în timp ce pe rețelele sociale circulă tot mai multe imagini și montaje care reiau estetica țigării din filmele și fotografiile altor generații.
„Cigfluencerii” și țigara ca accesoriu
Unul dintre exemplele fenomenului este contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt. Contul, care a depășit 100.000 de urmăritori, publică imagini cu celebrități și personaje din cultura pop fumând.
Fenomenul a ajuns inclusiv în literatura științifică. În iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat un articol intitulat „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”, cercetătorii atrăgând atenția asupra modului în care imaginile cu vedete pot contribui la normalizarea fumatului.
Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului The Cigarette: A Political History, spune că o parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.
Tendința se suprapune peste revenirea esteticii „indie sleaze” și a modei anilor 2000, perioadă în care țigara apărea mult mai frecvent în fotografii cu vedete și în cultura cluburilor.
Rebeliune împotriva obsesiei pentru „wellness”
Jared Oviatt leagă fenomenul de așa-numita „little-treat culture” – obiceiul de a-ți oferi mici recompense accesibile într-o perioadă în care achizițiile importante sunt tot mai greu de justificat.
Într-un mediu dominat de aplicații care măsoară somnul, numărul de pași și caloriile, de suplimente, diete, sală și optimizarea permanentă a stilului de viață, țigara poate deveni pentru unii tocmai opusul acestei filosofii: un gest deliberat nesănătos și, prin urmare, perceput ca o mică rebeliune.
Financial Times notează și atracția pentru experiențele „analogice”, într-o generație care redescoperă aparatele foto pe film, vinilurile și alte obiecte asociate cu perioadele de dinaintea dominației smartphone-ului.
Scientific American constată aceeași schimbare culturală: scenele cu fumat au devenit mai vizibile, iar „cigfluencerii” sunt acum un fenomen recognoscibil. Publicația avertizează însă asupra unei diferențe importante: deocamdată nu există suficiente date pentru a spune că această revenire culturală înseamnă automat și că Generația Z fumează efectiv mai multe țigări.
Imaginea se schimbă, riscurile rămân
Organizația Mondială a Sănătății arată că tutunul provoacă peste șapte milioane de decese în fiecare an, dintre care peste 1,6 milioane sunt înregistrate în rândul persoanelor care nu fumează, dar sunt expuse fumului pasiv. Tutunul afectează aproape fiecare organ al organismului și este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile pulmonare.
Nici ideea de „fumător social” nu elimină riscurile. Date citate de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că persoanele care fumează au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai mică decât nefumătorii. CDC notează și că fumătorii care spun că aprind țigări doar în contexte sociale pot avea valori ale tensiunii arteriale și colesterolului similare fumătorilor obișnuiți.
România, peste media europeană
Cele mai recente estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății plasează prevalența consumului curent de tutun în România la aproximativ 30% din populația de cel puțin 15 ani în 2024, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS.
Datele Eurobarometrului privind atitudinea europenilor față de tutun arătau, la rândul lor, că 34% dintre români se declarau fumători activi, comparativ cu media UE de 24%. Doar Bulgaria, cu 37%, și Grecia, cu 36%, înregistrau valori mai ridicate între statele comparate în acel set de date, alături de Croația, aflată la 35%.
Europa rămâne, de altfel, regiunea OMS în care reducerea consumului de tutun înaintează cel mai lent. În 2024 existau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun în regiune, iar OMS estimează că Europa ar putea continua să aibă cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun la nivel mondial și în 2030.