Documente CNSAS: Cum racola Securitatea informatori din rândul elevilor, cu sprijinul unor profesori, fără știrea părinților
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat, marți, documente care arată modul în care Securitatea racola informatori din rândul elevilor, cu sprijinul unor profesori, însă fără știrea părinților.
Cu câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, Securitatea manifesta o „paranoia instituțională generalizată” și nu privea școala exclusiv ca pe un spațiu al educației, ci ca pe un mediu în care puteau apărea presupuse riscuri politice.
Elevii erau transformați în surse pentru Securitate
Potrivit CNSAS, în paralel cu procesul de îndoctrinare, exista și o practică mai puțin cunoscută: recrutarea unor copii și adolescenți ca informatori ai Securității.
„Partidul împreună cu instrumentul său coercitiv și de represiune, Securitatea, a forțat copiii să își toarne colegii și profesorii, a sădit în mințile fragede frica și neîncrederea, a transformat școala într-un câmp al luptei ideologice absurde, inventând pericole și duşmani imaginari”, susține CNSAS.
Consiliul subliniază că recrutarea și contactarea inițială a copiilor de către Securitate nu se putea realiza fără implicarea unor cadre didactice, precum directorul școlii sau dirigintele clasei.
„Dacă unii dintre profesori erau implicați în contactarea copiilor de către Securitate, această acțiune se petrecea fără acordul și cunoștința părinților. Mai mult, în angajamentul pe care erau puşi să îl semneze, copiii trebuiau să declare că nu vor discuta cu absolut nimeni despre relaţia lor cu poliţia politică şi despre informaţiile pe care le vor furniza Securităţii”, precizează CNSAS.
Planul Securității din Vrancea: elevi recrutați din formațiile de teatru
În acest sens, CNSAS a publicat documente din ianuarie 1989, întocmite de Inspectoratul Județean Vrancea al Ministerului de Interne, care stabilea planul de lucru al Serviciului I „în problema «învățămînt-tineret»” pentru întregul an.
Obiectivul declarat era „apărarea tineretului de influențele nocive ale cercurilor reacționare din străinătate” și „cunoașterea și prevenirea oricăror acțiuni ostile” care puteau fi întreprinse de tineri sau cadre didactice.
Documentul menționează că rețeaua școlară din județ era „asigurată cu 9 informatori, 270 persoane de sprijin, din care 64 cadre didactice, 7 rezidenți, 25 surse cu aprobare (cadre didactice) și 11 gazde”.
Planul prevedea și supravegherea unor categorii largi de elevi și profesori.
Printre persoanele vizate se aflau „descendenții semnalați cu aspecte de interes operativ”, cadrele didactice considerate că manifestă dezinteres pentru educația elevilor, persoane cu „preocupări mistico-religioase”, dar și „elevi considerați problemă”.
De asemenea, erau urmărite cadre didactice și elevi cu „legături suspecte cu cetățeni străini”, dar și cadre didactice de naționalitate maghiară.
Verificări în internate și tabere, inclusiv prin mijloace operative
Supravegherea nu se limita la activitatea din școli. Potrivit documentelor publicate de CNAS, internatele școlare urmau să fie verificate lunar pentru identificarea unor presupuse „stări de spirit negative”.
În cazul taberelor școlare, Securitatea prevedea verificări directe pentru fiecare serie și folosirea unor „mijloace T.O.”.
Un alt punct al planului viza identificarea persoanelor care dețineau aparate video și difuzau contra cost filme sau alte programe considerate „necorespunzătoare, îndeosebi, pentru tineret”.
Securitatea urmărea, de asemenea, elevii și profesorii care călătoreau în străinătate. Documentul prevedea ca fiecare persoană să fie „pregătită informativ la plecare” și să poarte discuții la revenire, în scopul obținerii de informații „cu valoare operativă”.
Planuri pentru recrutarea tinerilor în Focșani, chiar înainte de Revoluție
Un alt document prezentat de CNSAS, datat 30 octombrie 1989, este un „Plan de recrutare pentru încadrarea informativă a mediilor frecventate de tineretul neorganizat din Focșani”.
Securitatea urmărea recrutarea unor „persoane de sprijin” din locuri frecventate de tineri, precum cofetării, discoteci, formații de teatru sau grupuri care organizau programe video la domiciliu.
În cazul formațiilor de teatru ale liceelor „Al. I. Cuza”, „Unirea” și Liceului Industrial nr. 1 din Focșani, documentul prevedea recrutarea unor surse chiar din rândul elevilor.
În plan era trecut explicit: „un p.s. elev în problema artă-cultură la formația de teatru Liceul UNIREA” și, similar, câte o persoană de sprijin pentru formațiile de teatru ale celorlalte două licee.
Deși documentele prezentate de CNSAS sunt din județul Vrancea, instituția precizează că toate aceste lucruri se petreceau sistematic în întreaga Românie Socialistă.
„Mecanismul funcţiona orb şi absurd, şi avea menirea să apere cu orice preţ privilegiile unei oligarhii politice. Niciun preț nu era prea mare, nici măcar cel al inocenței copiilor patriei”, transmite CNSAS.