Trump vrea din nou negocieri cu Kim Jong-un. Avertisment: „Diplomația nesăbuită ar putea duce la un război nuclear”
Demersul este însă privit cu scepticism de experți, care avertizează că o nouă rundă de negocieri ar putea avea consecințe grave asupra securității din Peninsula Coreeană.
În primul său mandat, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu Kim Jong-un, obiectivul declarat al administrației americane fiind denuclearizarea Coreei de Nord. Negocierile nu au dus însă la renunțarea Phenianului la arsenalul nuclear, scrie European Pravda.
Între timp, capacitățile militare ale Coreei de Nord s-au extins. Potrivit lui Trump, Phenianul ar deține în prezent aproximativ 57 de focoase nucleare, iar rachetele nord-coreene au devenit mai performante, atât în ceea ce privește raza de acțiune, cât și precizia.
Trump și Kim Jong-un, din nou la masa negocierilor
Richard Haass, profesor la Universitatea din New York și consilier principal al Centerview Partners, avertizează că reluarea negocierilor dintre Trump și Kim Jong-un nu va conduce, cel mai probabil, la denuclearizarea Coreei de Nord.
Într-o analiză citată de European Pravda, Haass susține că „diplomația nesăbuită a lui Trump ar putea duce la un război nuclear”.
Expertul consideră că Kim Jong-un vede arsenalul nuclear drept principala garanție a supraviețuirii regimului său. În plus, statutul internațional al Coreei de Nord este strâns legat de capacitatea sa nucleară.
Potrivit lui Haass, liderul nord-coreean este preocupat în primul rând de menținerea puterii sale și de asigurarea succesiunii, nu de creșterea prosperității populației.
De ce denuclearizarea rămâne improbabilă
Haass susține că unul dintre punctele slabe ale strategiei lui Trump este încrederea prea mare în diplomația personală.
Președintele american pare să considere că relația pe care a construit-o cu Kim Jong-un în timpul primului mandat poate facilita un acord privind armele nucleare. Istoria relațiilor internaționale arată însă că interesele strategice ale unui stat cântăresc, de regulă, mai mult decât relația personală dintre doi lideri.
În cazul Coreei de Nord, renunțarea la armele nucleare ar putea fi percepută de regim drept o amenințare directă la adresa propriei supraviețuiri.
„Deschiderea țării ar putea pune în pericol controlul său asupra puterii”, avertizează Haass.
Prin urmare, expertul consideră că denuclearizarea completă a Coreei de Nord nu reprezintă un obiectiv realist în acest moment. Întrebarea este mai degrabă ce ar putea obține diplomația și cu ce preț.
Trump și Coreea de Sud, relație tot mai complicată
Un alt punct de îngrijorare îl reprezintă relația dintre administrația Trump și Coreea de Sud.
Haass susține că Trump tratează relația cu Coreea de Nord ca pe un joc cu sumă zero, în care apropierea de Phenian ar putea fi obținută prin diminuarea angajamentului SUA față de Seul.
În opinia sa, această strategie ar putea avea efectul opus celui urmărit.
Expertul amintește că Trump a impus tarife Coreei de Sud, în pofida acordului de liber schimb dintre cele două țări, și a redus sau restrâns exercițiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le-a considerat costisitoare și inutil de provocatoare.
În același timp, amenințarea reprezentată de arsenalul nuclear și de rachetele Coreei de Nord continuă să crească.
Trump, Kim Jong-un și riscul unui nou război în Peninsula Coreeană
Haass avertizează că descurajarea nucleară presupune existența unei capacități credibile de apărare. Orice diminuare a garanțiilor de securitate oferite Coreei de Sud ar putea afecta echilibrul strategic din regiune.
Aproximativ 28.000 de militari americani sunt staționați în Coreea de Sud, iar Statele Unite au obligația, prin tratatul de apărare dintre cele două țări, să sprijine Seulul în cazul unui atac.
Mai mult, desfășurarea unilaterală a diplomației americane, fără o coordonare suficientă cu autoritățile sud-coreene, ar putea afecta în timp credibilitatea garanțiilor de securitate oferite de Washington.
Potrivit analizei, există chiar riscul ca Peninsula Coreeană să ajungă într-o situație în care atât Coreea de Nord, cât și Coreea de Sud să dețină arme nucleare.
Un asemenea scenariu ar crește riscul izbucnirii unui conflict militar, după aproximativ 75 de ani de la începutul Războiului din Coreea. În același timp, condițiile care au permis menținerea unei relative stabilități nucleare în perioada Războiului Rece ar fi dificil de reprodus în Peninsula Coreeană.