Premierul Islandei reacționează după respingerea aderării la UE: „Votul este o victorie pentru democrație”

Șefa guvernului de la Reykjavik,  Kristrún Frostadóttir a ținut să clarifice poziția executivului în fața rezultatului strâns, alegând să privească „partea plină a paharului” în ciuda propriei opțiuni pro-europene. 

„Votul nu este un eșec pentru guvern, ci o victorie pentru democrație. Vreau să fiu absolut clară, acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestui mandat legislativ”, a declarat Frostadóttir, la o zi după consultarea islandezilor, notează AFP. 

Poziția guvernului islandez vine după ce sâmbătă, în cadrul referendumului privind redeschiderea negocierilor pentru aderarea la UE, populația a respins demersul. 

La referendum au participat 225.031 de alegători, ceea ce înseamnă o prezență de 82,5%, iar rezultatul final a arătat că opțiunea „Nu” a obținut 52,8% din sufragii (118.040 de voturi), în timp ce tabăra „Da” a strâns 47,2% (105.339 de voturi). 

Contextul istoric și mizele geopolitice ale votului

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia țării. 

Negocierile au început în 2010 și au avansat în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, după ce puterea a fost preluată de un guvern eurosceptic.   Cererea Islandei nu a fost retrasă oficial, iar negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susțin această variantă.

De această dată, dezbaterea are loc într-un context geopolitic foarte diferit. Islanda este membră NATO, dar nu are armată proprie și se bazează în mare parte pe cooperarea cu aliații pentru securitate.

În plus, Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.