Telefoanele, așa cum le știm, se schimbă. UE îi obligă pe producători să regândească proiectarea dispozitivelor
Problema pe care încearcă să o rezolve Uniunea Europeană este creșterea rapidă a deșeurilor electronice. Potrivit datelor ONU, citate de The Conversation, volumul de deșeuri electronice generat la nivel mondial aproape s-a dublat între 2010 și 2022 și se așteaptă să crească cu încă 32% până în 2030.
În Uniunea Europeană, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.
Reciclarea nu este însă singura soluție. UE urmărește ca produsele să fie păstrate în uz cât mai mult timp, iar una dintre cele mai importante condiții este ca acestea să poată fi reparate atunci când se defectează. În acest fel, un telefon sau un alt dispozitiv nu va trebui înlocuit cu totul pentru o problemă la o singură componentă.
Cum au devenit electronicele atât de greu de reparat
În prezent, consumatorii se lovesc adesea de lipsa pieselor de schimb, a instrucțiunilor de reparație sau de costuri prea mari. În aceste situații, cumpărarea unui dispozitiv nou poate fi mai simplă și mai ieftină decât repararea celui vechi.
Situația este complicată și de modul în care sunt proiectate multe dintre produsele moderne. Componentele sunt foarte bine integrate, iar accesul la ele poate fi dificil.
Un exemplu este bateria telefoanelor mobile. Dacă înainte aceasta putea fi înlocuită relativ ușor de utilizator, până în 2020 telefoanele cu baterie detașabilă erau deja din ce în ce mai rare.
Defecțiunile tehnice au rămas astfel unul dintre principalele motive pentru care anumite produse sunt înlocuite înainte de sfârșitul duratei lor de utilizare.
Posibilitatea de reparare devine criteriu de proiectare
Regulile europene privind proiectarea ecologică a produselor au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024. Printre obiectivele noilor reguli se numără și faptul ca produsele să poată fi reparate mai ușor.
În cazul bateriilor, legislația europeană stabilește, de asemenea, cerințe privind posibilitatea de înlocuire a acestora.
Pentru a putea evalua cât de ușor poate fi reparat un produs, experții Centrului Comun de Cercetare (JRC) – serviciul științific și tehnic al Comisiei Europene – au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri.
Aceștia țin, pe de o parte, de proiectarea produsului – de exemplu, ce unelte și elemente de fixare sunt necesare pentru înlocuirea unei componente – și, pe de altă parte, de serviciile oferite de producător, precum disponibilitatea pieselor de schimb și a instrucțiunilor de reparație.
Pe baza acestei metodologii au fost dezvoltate și scoruri care indică cât de ușor poate fi reparat un produs, ajutând consumatorii să compare dispozitivele înainte de cumpărare.
Primele dispozitive pentru care au fost aplicate astfel de criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În continuare, metodologia urmează să fie utilizată și pentru alte produse, inclusiv expresoare, aspiratoare și imprimante.
Schimbări în designul telefoanelor
Noile reguli încep deja să se reflecte în modul în care sunt proiectate unele dispozitive.
În cazul telefoanelor au apărut soluții precum ecranele care pot fi demontate fără utilizarea adezivilor tradiționali, adezivi care pot fi îndepărtați prin metode speciale și capace posterioare care pot fi deschise mai ușor.
Ideea este ca un dispozitiv să poată fi reparat fără ca această caracteristică să însemne automat un compromis în ceea ce privește siguranța, rezistența la apă sau performanța.
Schimbările se extind și la laptopuri. Unele modele au început să includă tastaturi care pot fi înlocuite, baterii fixate cu puține șuruburi și componente de stocare sau memorie care pot fi schimbate ori actualizate.
Căștile și ceasurile inteligente devin mai ușor de reparat
Dispozitivele purtabile sunt mai dificil de reparat din cauza dimensiunilor reduse și a faptului că sunt purtate direct pe corp. Chiar și în acest caz au apărut însă soluții noi.
Unele căști wireless au baterii care pot fi scoase manual în câteva secunde, iar anumite ceasuri inteligente oferă acces mai ușor la componente și instrucțiuni pentru reparații, păstrându-și în același timp rezistența la apă.
De asemenea, producătorii de console portabile au anunțat modificări de design pentru a respecta noile cerințe europene și a putea continua să își comercializeze produsele pe piața UE.
UE nu stabilește cum trebuie să arate un telefon
Scopul legislației europene nu este ca Bruxellesul să stabilească fiecare detaliu al unui produs, ci să creeze un cadru care să îi determine pe producători să găsească soluții sustenabile.
În loc ca un dispozitiv să fie înlocuit atunci când o singură componentă se defectează, acesta ar trebui să poată fi reparat și utilizat în continuare.
O astfel de abordare ar putea reduce cantitatea de deșeuri electronice și emisiile asociate producției unor dispozitive noi. În același timp, consumatorii ar putea economisi bani, iar producătorii și firmele de reparații ar putea beneficia de noi oportunități de afaceri.
Ideea nu este nouă. Designerul industrial german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bine proiectat trebuie să fie durabil și să țină cont de impactul asupra mediului. La aproape jumătate de secol distanță, principiile sale ajung să influențeze tot mai mult modul în care sunt concepute produsele tehnologice.