Adio, Veto! România și alte 10 state vor o revoluție în politica externă a UE

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia insistă să exploreze ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată în politica externă a UE, transmite astăzi presa europeană.

Un grup de 11 țări ale Uniunii Europene și-a unit forțele pentru a cere încetarea vetourilor „obstructive” care au paralizat acțiunea externă a blocului comunitar în ultimii ani, argumentând că principiul cooperării sincere trebuie să aibă prioritate.

România a semnat scrisoarea

„Cultura consensului a Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil”, spun țările într-o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și văzută de Euronews.„Dar trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului încurajează acțiunea comună, în loc să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță.”Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia au semnat scrisoarea. Germania, cel mai mare stat membru, a condus apelurile pentru reforma politicii externe a blocului comunitar.

Un stat nu mai poate bloca toată UE

„Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, modelat de concurența strategică, instabilitatea crescândă și încercările de a submina ordinea internațională bazată pe reguli”, scriu aceștia în documentul, trimis și statelor membre care nu au semnat.„În acest context, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de posibilitatea acesteia de a-și mobiliza rapid și eficient greutatea politică, economică și diplomatică colectivă.”Conform normelor UE, politica externă este strict guvernată de unanimitate, ceea ce înseamnă că o singură țară poate, în orice moment, să „lege mâinile” celorlalte 26 de state membre.

Precedente și îngrijorări

Acest tipar s-a repetat în mod repetat în timpul mandatului de 16 ani al prim-ministrului ungar Viktor Orbán. Înainte de a pierde puterea în aprilie, Orbán și-a indignat în mod regulat colegii folosindu-și puterea de veto pentru a obține concesii și a-și promova interesele.La începutul acestui an, el a declanșat o criză fără precedent când a blocat brusc un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, aprobat personal de liderii UE, din cauza unei dispute fără legătură cu Kievul care implică conducta de petrol Drujba.

Schimbarea

Pe baza lecțiilor învățate din anii lui Orbán, semnatarii stabilesc cinci principii care, în opinia lor, ar trebui să ghideze și să îmbunătățească politica externă comună a blocului comunitar:

• Să susțină principiile cooperării sincere și solidarității reciproce
• Creșterea utilizării abținerilor constructive pentru a înlocui vetourile
• Abținerea de a lega deciziile de politică externă de aspecte „substanțial fără legătură”
• Explorarea opțiunilor din cadrul tratatelor UE pentru a trece de la unanimitate la majoritate calificată
• Furnizați „motive vitale întemeiate” pentru a bloca o astfel de mișcare

„Cadrul legal pentru toate cele cinci principii este deja în vigoare. Depinde exclusiv de noi să le punem în practică și, astfel, să ne promovăm politica externă”, se arată în scrisoare.

Ideea activării așa-numitei „clauze pasarele” din Articolul 31 pentru a trece de la votul cu unanimitate la votul cu majoritate calificată a fost o dezbatere de lungă durată la Bruxelles, care a căpătat importanță în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Schimbarea s-ar putea face de la caz la caz, mai degrabă decât dintr-o dată. (Germania, de exemplu, se opune utilizării unanimității în ceea ce privește comerțul cu așezările israeliene.)

Susținătorii spun că acest lucru ar accelera procesul decizional și ar evita vetourile inutile, în timp ce oponenții spun că ar submina legitimitatea democratică. Statele membre mici consideră vetoul un instrument util de ultimă instanță pentru a-și apăra opiniile și interesele împotriva influenței majoritare a membrilor mai mari. Niciuna dintre țările baltice nu a semnat inițiativa.

„Clauza pasarelă” a fost descrisă ca o situație dificilă , deoarece trecerea de la unanimitate la majoritate calificată ar necesita unanimitate, ceea ce înseamnă că adversarii ar fi siguri că vor câștiga bătălia. Scrisoarea comună solicită consultări „semnificative” pentru a aborda o potențială dispută și a ajunge la un compromis.Eforturile de revizuire a politicii externe a UE au câștigat teren după înfrângerea lui Orbán, pe care mulți o văd ca pe o oportunitate neprețuită ce s-ar putea închide dacă Marine Le Pen, o eurosceptică convinsă, câștigă alegerile prezidențiale franceze de anul viitor.

Germania și Franța au lansat un plan care ar consolida rolul Înaltei Reprezentante, Kaja Kallas, dar ar plasa-o sub supravegherea directă a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.