Miza taxei de milioane din petrol și gaze. Un deputat USR cere eliminarea ei de urgență

Proiectul, aflat în consultare publică până în data de 5 septembrie 2026, prevede eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS), plătit de companiile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Concret, propunerea abrogă articolul 46² din Codul fiscal.

Inițiativa îi aparține deputatului USR Adrian Echert, care a solicitat și dezbaterea acesteia în procedură de urgență.

Taxa nu este nouă. Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din petrol și gaze se aplică de la 1 ianuarie 2024, inițial pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Cota a fost stabilită la 0,5% din cifra de afaceri ajustată potrivit Codului fiscal.

Din 2025, taxa a fost extinsă și la alte categorii de contribuabili, prin eliminarea pragului de 50 de milioane de euro și includerea anumitor companii străine care desfășoară operațiuni în România. Cuantumul a rămas însă neschimbat.

În forma actuală, ICAS se aplică până la 31 decembrie 2026.

Taxa ar putea muta traficul către alte porturi

Inițiatorul susține că aplicarea taxei a dus la „reducerea activității economice și migrarea fluxurilor comerciale către alte jurisdicții”.

Echert susține și că „tratamentul diferențiat aplicat unor operatori străini fără sediu permanent în România ridică probleme serioase de proporționalitate și de competitivitate regională”.

Potrivit deputatului USR, în cazul activităților de tranzit, operatorii din alte state europene nu sunt supuși unor sarcini similare, iar „efectul imediat este devierea fluxurilor comerciale către porturi și terminale concurente din regiune”. Altfel spus, companiile ar putea alege să își transporte produsele prin alte porturi, în locul Portului Constanța.

Inițiatorul nu indică operatori care ar fi renunțat la Portul Constanța și nici date privind cantitățile sau traficul redirecționat către alte porturi.

Oil Terminal, exemplul invocat în proiect

Principalul exemplu invocat este Oil Terminal, companie la care statul este acționar majoritar. Potrivit societății, „diminuarea volumelor operate s-a tradus deja într-o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și într-o pierdere de venituri fiscale pentru bugetul de stat, incluzând TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende și redevențe”.

Echert susține că situația este „paradoxală”: „statul urmărește să încaseze un impozit suplimentar, dar în realitate pierde venituri mult mai mari din scăderea activității unei companii strategice deținute majoritar chiar de stat”.

Datele financiare raportate de Oil Terminal arată, într-adevăr, că societatea a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 401 milioane de lei, față de 474 de milioane de lei în 2024, o scădere de circa 15%. Profitul net a crescut însă de la 19,2 milioane de lei la aproximativ 24,6 milioane de lei.

Compania plătea ICAS și în 2024, când a înregistrat 1,63 milioane de lei reprezentând această taxă, iar cifra de afaceri și profitul au fost în creștere.

Taxa, contestată și de grupul Rompetrol

Eliminarea taxei ar viza operatorii din mai multe segmente ale industriei petrolului și gazelor, de la extracție și rafinare până la comerțul cu combustibili, distribuția gazelor și transportul prin conducte.

Taxa a fost contestată și de companii din domeniu. Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, a înregistrat pentru 2025 un impozit specific pe cifra de afaceri de aproximativ 88,6 milioane de lei.

Grupul Rompetrol s-a pronunțat public împotriva taxei și a contestat în instanță modul de aplicare a acesteia. Rompetrol Downstream a cerut anularea impozitului aferent anului 2024, în valoare de 9 milioane de dolari, iar pentru primul trimestru din 2025 a contestat administrativ un impozit de încă 2,3 milioane de dolari.

De asemenea, Rompetrol Downstream și Rompetrol Gas au contestat și normele privind includerea accizelor în baza de calcul a taxei.

Consiliul Fiscal: lipsesc datele despre impactul bugetar

Inițiatorul admite că, prin renunțarea la încasările directe din ICAS, abrogarea taxei „poate fi negativă pe termen foarte scurt” pentru buget. El susține însă că măsura ar preveni pierderi bugetare mai mari, generate de reducerea activității portuare, a volumelor tranzitate și a investițiilor. Proiectul nu precizează însă câți bani ar pierde efectiv bugetul odată cu eliminarea taxei.

Consiliul Fiscal nu și-a exprimat deocamdată opinia asupra proiectului. Potrivit instituției conduse de Daniel Dăianu, „nu au fost întrunite cerințele” prevăzute de lege pentru proiectele care duc la diminuarea veniturilor bugetare. În cazul unei măsuri care reduce veniturile statului, legea cere fie dovezi că impactul „a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu”, fie „propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare”.

Consiliul Fiscal a cerut aceste documente înainte de a se pronunța asupra proiectului.

CL: Taxa nu poate fi eliminată pur și simplu

Consiliul Legislativ (CL) a avizat favorabil proiectul, însă a menționat că eliminarea ICAS „nu poate fi analizată în mod izolat”, deoarece mai multe prevederi din Codul fiscal fac trimitere la această taxă și reglementează efectele aplicării sale.

Instituția spune că acestea ar trebui verificate și, după caz, modificate, pentru a evita menținerea unor norme rămase fără obiect sau care ar putea fi interpretate diferit. De asemenea, dacă proiectul ar fi aprobat, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu obligațiile fiscale apărute înainte de eliminarea taxei.

Proiectul nu precizează când ar urma să intre în vigoare abrogarea, în condițiile în care actualele prevederi stabilesc deja că taxa se aplică până la 31 decembrie 2026.

Inițiativa legislativă a primit aviz favorabil și din partea Consiliului Economic și Social.