Turismul bubuie în Europa, dar în România e în cădere liberă | Eurostat: „E a doua cea mai spectaculoasă scădere”

Un paradox: turismul european a început 2026 pe creștere, dar România face notă discordantă.

Ultimele date Eurostat arată că numărul nopților petrecute în unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană a crescut cu 1,7% în primul semestru al anului, ajungând până la 1,321 miliarde, față de 1,299 miliarde în primele șase luni din 2025.

În România, în schimb, indicatorul a scăzut cu 6,7%, iar asta e una dintre cele mai severe contracții din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date ale Eurostat.

Doar Cipru e mai jos ca România

Doar Cipru depășește România la capitolul „scădere”.

Aici, numărul nopților de cazare s-a redus cu 7,7%.

În total, nouă state membre au raportat scăderi în primul semestru.

La polul opus se află Irlanda, cu o creștere de 14,6%, Malta, cu 9,9%, și Slovacia, cu 5,9%. Diferența dintre evoluția României și media europeană este, astfel, de peste opt puncte procentuale.

Imaginea este cu atât mai relevantă cu cât piața europeană nu traversează o perioadă de recul. Dimpotrivă, cele 1,321 miliarde de nopți de cazare înregistrate în UE în prima jumătate a anului înseamnă cu aproximativ 22 de milioane mai multe nopți decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este alimentată în special de turismul internațional: nopțile petrecute de vizitatorii străini au crescut cu 2,5%, în timp ce nopțile turiștilor autohtoni au avansat cu doar 0,9%.

România e dependentă doar într-o măsură redusă de turiștii străini

Datele Eurostat scot în evidență și o particularitate structurală a turismului românesc. Doar 23% dintre nopțile de cazare înregistrate în România în primul semestru din 2026 au aparținut vizitatorilor străini.

Cu alte cuvinte, aproape trei sferturi din nopțile de cazare au fost generate de turiști rezidenți.

Proporția este mult sub media Uniunii Europene, unde turiștii străini au reprezentat 48,9% din totalul nopților de cazare.

România se află astfel printre țările UE cu cea mai redusă pondere a turismului internațional, alături de Germania, unde străinii au generat 18,5% din nopți, și Polonia, cu 19,8%.

În alte destinații europene, dependența de turiștii internaționali este radical diferită.

În Malta, 95,2% dintre nopțile de cazare au fost generate de vizitatori străini, în Cipru proporția a ajuns la 92,6%, iar în Luxemburg la 87,7%.

Aceste diferențe arată cât de important este turismul internațional pentru unele economii europene și cât de puțin valorificată rămâne această componentă în România.

Europa crește, România scade

Comparația cu alte state membre este și mai relevantă.

În timp ce România a pierdut 6,7% din nopțile de cazare, Irlanda a înregistrat o creștere de 14,6%, Malta de 9,9%, iar Slovacia de 5,9%.

Aceste evoluții arată că avansul turismului european nu este uniform, însă România se află în grupul statelor cu cele mai mari scăderi.

Cazul Ciprului este interesant: țara a înregistrat cea mai mare scădere din UE, de 7,7%, dar rămâne o destinație extrem de dependentă de turiștii străini, care generează 92,6% din nopțile de cazare.

România combină, în schimb, scăderea generală a pieței cu o pondere relativ mică a turiștilor străini.

Industria ospitalității e pe butuci în România

Datele Eurostat oferă astfel un semnal important pentru industria ospitalității din România. Scăderea nu are loc într-o piață europeană aflată în declin, ci într-un moment în care cererea pentru cazare turistică în UE este în creștere.

Mai mult, evoluția internațională este mai dinamică decât cea internă: la nivelul UE, nopțile petrecute de turiștii străini au crescut de aproape trei ori mai repede decât cele ale turiștilor rezidenți.

Pentru România, această diferență ridică problema capacității de a atrage și păstra fluxurile internaționale de turiști.

Este important, totuși, ca datele să nu fie interpretate ca o măsurătoare directă a „numărului de turiști”.

Indicatorul Eurostat contabilizează nopțile petrecute în unități de cazare turistică și include hoteluri și unități similare, unități pentru vacanțe și sejururi de scurtă durată, precum și campinguri și parcuri pentru rulote.

Prin urmare, o scădere de 6,7% înseamnă că numărul total de nopți petrecute în aceste structuri a fost cu 6,7% mai mic decât în primul semestru din 2025.

Pentru România, mesajul statistic este totuși dificil de ignorat: în timp ce turismul european a adăugat 1,7% în primul semestru din 2026, piața românească a pierdut 6,7%.