Munții Europei se înverzesc pe măsură ce planeta se încălzește. Ce se întâmplă cu plantele de la altitudine

Concluzia rezultă dintr-o cercetare internațională care a urmărit timp de peste două decenii modificările vegetației de pe 62 de vârfuri montane din Europa, relatează Focus.

Oamenii de știință au analizat 896 de suprafețe marcate permanent, răspândite în 16 regiuni montane. Acestea au fost evaluate de patru ori între 2001 și 2022, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe atât speciile nou-apărute, cât și plantele care nu au mai fost găsite în anumite locuri. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Science.

Plantele din zonele joase urcă pe munte

Creșterea temperaturilor modifică barierele naturale existente deasupra limitei pădurii. Frigul, înghețul și perioadele scurte în care plantele se pot dezvolta împiedicau în trecut numeroase specii de la altitudini mai mici să colonizeze vârfurile.

Odată cu încălzirea, unele dintre aceste plante pot ajunge la altitudini mai mari, iar vegetația devine mai densă.

Situația poate crea impresia unei biodiversități în creștere. Cercetarea arată însă că, în paralel, speciile adaptate în mod special frigului extrem încep să piardă teren.

Pe suprafețele monitorizate, proporția speciilor care nu au mai fost găsite la verificările ulterioare a crescut de la aproximativ 11% la aproape 16%. La nivelul întregului vârf, pierderile locale s-au situat între aproximativ 7% și 10%.

Cercetătorii atrag atenția că o dispariție locală nu înseamnă automat extincția unei specii. O plantă poate să nu mai existe pe parcela monitorizată, dar să supraviețuiască în alte zone ale aceluiași munte sau în regiunea respectivă.

Cu cât temperatura crește mai mult, cu atât sunt mai mari pierderile

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului privește legătura dintre încălzire și disparițiile locale.

Pentru fiecare 0,1 grade Celsius suplimentare de încălzire, proporția pierderilor locale a crescut, în funcție de nivelul analizat, cu aproximativ 1-1,6%. Vârfurile unde temperatura a urcat mai puternic au înregistrat și pierderi mai mari în rândul plantelor care existau anterior acolo.

Cele mai vulnerabile sunt populațiile aflate la limita inferioară, mai caldă, a arealului lor. Pe măsură ce temperaturile cresc, această limită se deplasează către altitudini mai mari.

Problema pentru plantele care trăiesc deja aproape de cele mai înalte puncte ale munților este evidentă: spațiul disponibil pentru retragerea spre zone și mai reci devine din ce în ce mai redus.

Unele efecte pot apărea după zeci de ani

Studiul indică și posibilitatea unui efect întârziat al schimbărilor climatice.

Plantele alpine sunt adesea longevive și pot supraviețui mult timp în condiții care devin treptat nefavorabile. Cercetătorii au constatat că speciile a căror acoperire vegetală scăzuse între 2001 și 2015 aveau o probabilitate mai mare să nu mai fie găsite în 2022.

Aproximativ 58% dintre pierderile locale fuseseră precedate de reducerea suprafeței ocupate de plantele respective.

Ecologii descriu un asemenea fenomen prin conceptul de „datorie de extincție”: o specie poate continua să existe ani sau chiar decenii într-un anumit loc după ce condițiile necesare supraviețuirii sale pe termen lung s-au deteriorat. Cercetătorii consideră posibil ca unele dintre pierderile observate astăzi să aibă legătură cu încălzirea accelerată începută în deceniile precedente, însă această ipoteză necesită investigații suplimentare.

Topirea mai timpurie a zăpezii, schimbarea disponibilității apei și concurența tot mai puternică exercitată de speciile care urcă din zonele joase ar putea contribui, de asemenea, la transformarea ecosistemelor montane.