Descoperire într-un manuscris din Evul Mediu. Virusul mortal care amenință de peste 3.700 de ani
În Evul Mediu, majoritatea textelor erau redactate pe pergament, un material de scris obținut din piele de oaie, capră sau vită, potrivit Euronews.
Tocmai în paginile unora dintre cele mai faimoase manuscrise vechi din Europa, o echipă internațională de oameni de știință a identificat indicii despre istoricul variolei ovine (sheep pox), o boală virală extrem de contagioasă care provoacă febră, leziuni cutanate și moartea animalelor.
ADN-ul extras din manuscrise vechi de un mileniu
Condusă de cercetători de la University College Dublin, echipa formată din geneticieni, istorici, virologi și conservatori a reușit să extragă ADN direct din pergamentul folosit la realizarea documentelor istorice.
Printre lucrările analizate se numără Evangheliarul din York (York Gospels), vechi de peste 1.000 de ani — unul dintre cele mai valoroase manuscrise iluminate din perioada anglo-saxonă târzie —, dar și texte mai timpurii, precum Glosarul Corpus de la Colegiul Corpus Christi din Cambridge, considerat unul dintre primele dicționare englezești.
„Identificarea ADN-ului vechi al agenților patogeni a schimbat complet modul în care înțelegem bolile infecțioase din trecut, iar acum arătăm că pergamentul poate păstra și el ADN-ul patogenilor animali”, a explicat Louis L’Hôte, autorul principal al studiului.
O amenințare veche de peste 3.700 de ani
Studiul, publicat în revista Science Advances, a arătat că, în anumite cazuri, mai multe pagini din același manuscris conțineau ADN al virusului variolei ovine. Acest lucru sugerează că animalele infectate au fost folosite direct pentru producerea pergamentului.
Combinând datele genetice din manuscrise cu probe mai vechi, obținute din dinți de oaie din Epoca Bronzului, cercetătorii au stabilit că acest virus amenință efectivele de animale de peste 3,7 milenii. Spre deosebire de variola umană, genomul variolei ovine s-a menținut extrem de stabil în ultimele milenii.
Variola ovină este o boală contagioasă care provoacă pagube economice majore prin scăderea producției de lapte și afectarea lânii, însă nu există nicio dovadă că acest virus ar putea infecta oamenii. Oamenii de știință speră că înțelegerea evoluției sale genetice va ajuta la combaterea patogenului în viitor.