Câtă apă consumă inteligența artificială? Problema uriașă a boomului AI și soluția giganților tech

Unele dintre cele mai mari nume din tehnologie susțin că soluția se află în sistemele de răcire cu circuit închis. Dar reducerea consumului de apă vine cu o altă problemă: necesarul de energie, transmite Techxplore.

Câtă apă consumă centrele de date

Centrele de date sunt practic depozite uriașe pline cu servere care rulează internetul și, tot mai mult, aplicațiile de inteligență artificială. Procesoarele și cipurile se încălzesc puternic în timpul funcționării, iar menținerea temperaturii lor în limitele necesare presupune sisteme complexe de răcire.

Potrivit estimării Rystad Energy citate de TechXplore, centrele de date au consumat în 2025 aproximativ 222 de miliarde de litri de apă la nivel mondial pentru răcire.

Fără măsuri de adaptare, consumul ar putea ajunge la 644 de miliarde de litri până în 2030, ceea ce ar însemna aproape o triplare în doar cinci ani. Măsurile pentru limitarea creșterii ar putea menține consumul sub dublarea nivelului actual, estimează Rystad.

AI data center water consumption compared to everyday items like coffee, almonds, and beef. pic.twitter.com/49IzNzRvnT

— TFTC (@TFTC21) June 29, 2026

De ce AI pune presiune suplimentară pe sistemele de răcire

Centrele de date destinate AI folosesc cantități tot mai mari de putere de calcul. Cu cât serverele sunt mai puternice, cu atât cantitatea de căldură generată poate fi mai mare.

Cipurile pot ajunge la temperaturi de peste 80 de grade Celsius, iar căldura trebuie eliminată constant. Nvidia susține că noul său sistem DSX, destinat proiectării și administrării centrelor de date pentru AI, poate elimina aproape complet consumul de apă în anumite instalații.

Soluția este bazată pe un sistem de răcire cu circuit închis, în care lichidul circulă direct prin servere, cât mai aproape de cipuri. Spre deosebire de sistemele în care apa este consumată în procesul de răcire, lichidul dintr-un circuit închis este reutilizat.

De ce apa economisită poate însemna mai multă energie

Există însă o problemă mai puțin vizibilă. Reducerea consumului direct de apă nu înseamnă automat că sistemul devine mai eficient din punct de vedere energetic.

Andy Masley, cercetător independent specializat în AI și centre de date, explică faptul că există un compromis direct între cantitatea de apă utilizată și energia necesară pentru controlul temperaturii.

Chiar dacă lichidul circulă într-un sistem închis, el trebuie răcit. În multe situații, acest lucru se face prin circularea aerului, iar ventilatoarele consumă electricitate. Cu alte cuvinte, apa nu mai este consumată în aceeași măsură, dar răcirea poate necesita mai multă energie.

Nvidia încearcă să rezolve problema printr-o abordare diferită

Nvidia susține că poate reduce o parte din această nevoie suplimentară de energie permițând lichidului de răcire să intre în servere la o temperatură mai ridicată decât în sistemele convenționale. În noua sa metodă, lichidul poate avea aproximativ 45 de grade Celsius.

Prin comparație, majoritatea sistemelor cu circuit închis funcționau în jurul temperaturii de 32 de grade Celsius în 2024, potrivit Uptime Institute, organizație care certifică centrele de date. Apa mai caldă înseamnă că sistemul nu trebuie să folosească permanent aer răcit pentru a controla temperatura.

Josh Parker, responsabilul Nvidia pentru sustenabilitate, spune că în multe situații sunt suficiente ventilatoare simple pentru circularea aerului. În zonele cu temperaturi extreme sau în timpul valurilor de căldură, poate fi însă nevoie în continuare de aer răcit sau de evaporarea apei.

Microsoft și Amazon folosesc și ele circuite închise

Nvidia nu este singura companie care încearcă să reducă pierderile de apă. Microsoft, Amazon Web Services și Meta au declarat pentru AFP că utilizează, la rândul lor, sisteme cu circuit închis, despre care susțin că nu produc pierderi nete de apă.

În același timp, cantitatea totală de apă utilizată de Microsoft și AWS a crescut între 2022 și 2025, pe măsură ce infrastructura lor de centre de date s-a extins. Eficiența utilizării apei s-a îmbunătățit însă cu 25% la Microsoft și cu 37% la AWS, potrivit celor mai recente rapoarte de sustenabilitate ale companiilor.

Problema este că nu există o metodă uniformă prin care toate companiile să raporteze impactul lor asupra mediului. Acest lucru face dificilă compararea directă a performanței diferiților operatori de centre de date.

Apa consumată de centrele de date nu este doar cea din sistemul de răcire

Mai există un aspect important. Cantitatea de apă utilizată direct de un centru de date reprezintă doar o parte din consumul asociat infrastructurii AI. Este nevoie de apă și pentru producerea energiei electrice care alimentează centrele de date, precum și pentru fabricarea cipurilor și serverelor.

În Statele Unite, această utilizare indirectă a apei poate ajunge la aproximativ de două ori cantitatea consumată direct de centrul de date, potrivit informațiilor citate de TechXplore.

Asta înseamnă că un centru de date care reușește să reducă drastic apa folosită pentru răcire nu elimină automat amprenta sa hidrică.

O problemă și pentru centrele de date deja existente

Implementarea noilor tehnologii nu este însă simplă. Modernizarea unui centru de date vechi pentru a utiliza sisteme mai eficiente din punct de vedere al consumului de apă poate fi costisitoare. Pe de altă parte, Minh K. Le, cercetător Rystad responsabil de studiile privind centrele de date și hidrogenul, atrage atenția că centrele de date mai vechi sunt de regulă mai mici și mai puțin puternice decât instalațiile uriașe construite în prezent. Prin urmare, acestea necesită și mai puțină răcire.

Presiunea publică crește

Problema apei a devenit și una de imagine pentru marile companii de tehnologie. Centrele de date se confruntă în Statele Unite cu o opoziție publică tot mai mare din cauza cantităților de apă și energie pe care le consumă.

Shaolei Ren, profesor de inginerie la University of California, Riverside, spune că apa este în general mult mai ieftină decât electricitatea, astfel încât companiile nu au întotdeauna un stimulent financiar puternic pentru a reduce consumul de apă. Presiunea vine mai ales din partea comunităților și a opiniei publice.

Pentru companiile care investesc miliarde de dolari în infrastructura AI, problema devine astfel una dublă: trebuie să găsească metode prin care să răcească servere tot mai puternice, dar și să reducă impactul asupra resurselor locale.

Și chiar dacă noile sisteme pot reduce aproape complet consumul direct de apă în anumite centre de date, întrebarea mai dificilă rămâne câtă apă este necesară, în total, pentru întregul ecosistem care susține inteligența artificială.