Dezechilibrul care costă România 8,4 miliarde de euro: pentru fiecare euro vândut Chinei, România cumpără de aproape 13 euro

România a importat în 2025 din China bunuri de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent, în timp ce exporturile românești pe piața chineză au stagnat la numai 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare.

Diferența dintre cele două fluxuri a dus deficitul comercial al României cu China la aproximativ 8,4 miliarde de euro, în creștere cu circa 1,27 miliarde de euro față de 2024.

Importurile din China sunt acum de 12,7 ori mai mari decât exporturile României către China, față de un raport de 10,9 la 1 în 2024.

Dezechilibrul bilateral este uriaș inclusiv raportat la comerțul exterior total al țării. România a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de 32,74 miliarde de euro, potrivit INS. Asta înseamnă că relația comercială cu China generează, singură, aproximativ un sfert din deficitul de bunuri al României.

Nu Temu și Shein fac grosul deficitului. România cumpără din China componentele economiei moderne

Explozia comenzilor de pe platformele chinezești este partea cea mai vizibilă pentru consumator, dar datele arată că dezechilibrul este în primul rând industrial.

Doar trei categorii au reprezentat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, adică 55% din toate importurile României din China:

• echipamente electrice – 1,87 miliarde de euro;
• mașini și utilaje – 1,6 miliarde de euro;
• calculatoare și produse electronice – 1,57 miliarde de euro.

Urmează produsele din construcții metalice, cu 707 milioane de euro, cauciucul și masele plastice, produsele chimice, autovehiculele, textilele și produsele metalurgice. Importurile de automobile chinezești au ajuns singure la aproximativ 345 de milioane de euro.

România vinde Chinei lemn și produse intermediare și cumpără tehnologie și utilaje

Principala categorie exportată de România în China în 2025 a fost lemnul și produsele din lemn, în valoare de 118 milioane de euro. Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro.

Primele cinci categorii însumează însă valori care rămân foarte mici în comparație cu importurile chinezești din aceleași sectoare.

România ajunge astfel să exporte către China în mare parte resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce importă volume mult mai mari de produse industriale și tehnologice cu valoare ridicată.

Iar 2025 arată clar de unde provine deteriorarea: exporturile românești au rămas practic pe loc, scăzând cu 0,6%, în timp ce importurile au crescut cu peste 16%.

De ce vin tot mai multe produse chinezești în România

Dezechilibrul României trebuie privit și în contextul unei schimbări mult mai ample în comerțul mondial.

China dispune de o capacitate industrială enormă, iar cererea internă nu poate absorbi întreaga producție. În paralel, barierele comerciale ridicate de Statele Unite au împins companiile chineze să caute piețe alternative pentru mărfurile pe care le produc. Europa este una dintre principalele destinații.

Comisia Europeană recunoaște că politicile industriale și sprijinul acordat de Beijing unor sectoare produc efecte asupra partenerilor comerciali și indică drept probleme centrale ale relației cu China lipsa reciprocității, condițiile inegale de concurență și alte asimetrii comerciale.

În 2025, UE a importat din China bunuri de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile europene către piața chineză au fost de numai 199,6 miliarde de euro. Deficitul a ajuns astfel la aproape 360 de miliarde de euro. Importurile europene din China au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%.

Dezechilibrul a devenit suficient de mare pentru a ajunge din nou pe agenda politică de la Bruxelles. Comisia Europeană cere Beijingului măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrului comercial, iar comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, avertiza în această săptămână asupra creșterii exporturilor chineze de textile, materiale plastice, baterii și vehicule electrice către Europa.

Paradoxul României: deficitul total scade, cel cu China explodează

Evoluția este cu atât mai relevantă cu cât, la nivelul întregii economii, România a reușit în 2025 să își reducă ușor deficitul comercial.

Exporturile totale ale țării au crescut cu 4,2%, la 96,6 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, la 129,35 miliarde de euro. Deficitul comercial a coborât cu aproximativ 673 de milioane de euro, la 32,74 miliarde.

În relația cu China s-a întâmplat exact invers: exporturile românești au stagnat, importurile au accelerat, iar deficitul a crescut cu peste un miliard de euro.

Asta transformă China într-un caz aparte în comerțul exterior românesc și arată că problema nu poate fi redusă la apetitul consumatorilor pentru produse ieftine.

O parte din importuri reprezintă utilaje și componente necesare chiar companiilor românești și pot contribui la investiții și producție. Un deficit comercial bilateral nu este, prin el însuși, dovada unei pierderi economice. Problema apare însă atunci când dezechilibrul persistă și se adâncește, iar economia nu reușește să construiască în sens invers suficiente produse și companii capabile să intre pe piața chineză.

O posibilă portiță pentru exporturile românești

Un prim pas spre extinderea exporturilor a venit din sectorul agroalimentar. China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și alte produse obținute din lapte de vacă, oaie sau capră.

Sunt discutate și oportunități pentru cereale și produse procesate din carne de porc.

Chiar și o creștere importantă a exporturilor agroalimentare ar avea însă nevoie de timp și de volume foarte mari pentru a modifica substanțial o diferență de 8,4 miliarde de euro.

Pentru România, miza reală este mai largă: dezvoltarea unor exporturi cu valoare adăugată mai mare și accesul companiilor românești la piața chineză într-un moment în care fluxul în sens invers crește mult mai repede.

În 2025, cifra care sintetizează cel mai bine dezechilibrul rămâne cea de 12,7 la 1: pentru fiecare euro de produse românești ajuns în China, aproape 13 euro de produse chinezești au intrat în România.

Sursa datelor bilaterale: INS, analiză Curs de Guvernare.