Neutralitatea Elveției ajunge la referendum. Ce vor să schimbe susținătorii inițiativei
Propunerea apare într-un moment în care războiul din Ucraina a redeschis o dezbatere veche în Elveția: cât de departe poate merge o țară neutră atunci când condamnă agresiuni, aplică sancțiuni sau cooperează cu alte state, scrie Euronews.
Sondajele publicate înaintea votului indică o respingere a inițiativei. Ultimele două cercetări arătau că peste 60% dintre alegători intenționau să voteze împotrivă. Rezultatul final va fi însă decis prin referendum.
Ce ar schimba noua definiție a neutralității
Elveția are o tradiție de neutralitate militară care datează din 1516 și este recunoscută internațional din 1815. Inițiativa susținută de organizația Pro Switzerland vrea ca în Constituție neutralitatea să fie definită drept „înarmată și perpetuă”. În cazul adoptării, Elveția ar avea limite mult mai stricte în relația cu alianțele militare. Țara nu ar putea stabili legături mai apropiate cu NATO și nu ar putea adera la o alianță militară decât dacă ar fi atacată.
Propunerea ar introduce și o limitare importantă în privința sancțiunilor. Elveția nu ar putea impune sancțiuni decât dacă acestea sunt solicitate de Organizația Națiunilor Unite. Schimbarea ar afecta astfel una dintre principalele dispute apărute după începutul războiului din Ucraina.
Elveția are o tradiție de neutralitate militară recunoscută internațional din 1815. Sursa foto: X
Berna a susținut sancțiunile economice adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Decizia a provocat critici din partea susținătorilor unei interpretări stricte a neutralității. Rusia a acuzat Elveția că și-a abandonat neutralitatea și a salutat inițiativa. Unii dintre adversarii propunerii au descris-o drept favorabilă poziției Moscovei.
Guvernul elvețian se teme că țara își pierde flexibilitatea
Guvernul și Parlamentul elvețian au respins inițiativa. Autoritățile susțin că o definiție rigidă ar reduce capacitatea Elveției de a reacționa într-un context internațional tot mai instabil. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a argumentat că neutralitatea țării a fost întotdeauna aplicată cu un anumit grad de flexibilitate.
El a subliniat că neutralitatea nu înseamnă indiferență și că Elveția nu ar trebui să ignore încălcările regulilor internaționale. Aproape toate principalele partide politice s-au pronunțat împotriva inițiativei. Excepția importantă este partidul de dreapta populistă SVP, care a susținut proiectul de la început.
Susținătorii inițiativei au însă argumente diferite. Ei consideră că Elveția s-a îndepărtat prea mult de poziția sa tradițională prin sancțiunile împotriva Rusiei și prin apropierea de pozițiile occidentale. Unul dintre promotorii inițiativei, Samuel Sommaruga, susține că respingerea propunerii ar putea fi interpretată drept o renunțare la neutralitate. Inițiativa este urmărită cu atenție deoarece neutralitatea reprezintă nu doar o politică externă pentru Elveția, ci și o parte importantă a identității sale politice.