Descoperirea din Rusia care schimbă tot ce știam despre Pământ. Cercetătorii admit că au greșit o teorie veche
Un semnal considerat mult timp global
În urmă cu aproximativ 2,5-2 miliarde de ani, Pământul a trecut printr-o transformare majoră: oxigenul a început să se acumuleze în atmosferă, potrivit ScienceDaily. Schimbarea a declanșat procese care, în cele din urmă, au contribuit la apariția organismelor complexe, precum plantele și animalele.
În această perioadă, cantități mari de material microbian au fost îngropate sub fundul mării. Procesul a captat carbonul în roci și a lăsat în urmă o semnătură izotopică neobișnuită.
Un semnal similar a fost identificat în roci din Formațiunea Zaonega din Karelia, Rusia, și în Bazinul Francevillian din Gabon. Cunoscut drept evenimentul Shunga-Francevillian, acesta a fost considerat de mulți cercetători o dovadă a unei perturbări globale a ciclului carbonului, în urmă cu aproximativ două miliarde de ani.
Un nou studiu publicat în Geology sugerează însă că semnalul din Zaonega poate fi explicat prin procese locale.
„Am studiat gazele captate în mici buzunare microscopice din roci provenite din Formațiunea Zaonega din Karelia, Rusia, unul dintre cele mai vechi zăcăminte de petrol fosil cunoscute din lume, și am constatat că semnalul izotopic al carbonului din acest sit-cheie poate fi explicat prin fenomene locale care au avut loc într-un bazin sedimentar de câteva sute de kilometri pătrați, mai degrabă decât pe întreg globul”, spune Nivedita Thiagarajan, autorul principal al studiului.
Magma ar fi declanșat procesul
Cercetătorii propun că o placă de magmă a pătruns în straturile de sedimente marine din zona Zaonega, care la acea vreme se afla sub un ocean preistoric. Căldura magmei ar fi încălzit sedimentele bogate în material organic și ar fi generat hidrocarburi precum metanul și propanul.
Gazele s-ar fi deplasat apoi prin sedimente până la microorganismele care trăiau în apropierea fundului mării și consumau metan.
Aceste microorganisme au produs biomasă cu o semnătură specifică a izotopilor ușori ai carbonului, ceea ce ar putea explica semnalul neobișnuit păstrat în roci.
Cercetătorii au identificat și un gradient termic important: temperaturile ajungeau la aproximativ 350 de grade Celsius în apropierea intruziunii magmatice și coborau până la aproximativ 72 de grade Celsius în zona unei vechi scurgeri de asfalt de pe fundul mării.
Evenimentul ar putea să nu fi fost global
Cercetătorii nu exclud complet contribuția altor procese, însă rezultatele lor indică faptul că anomalia izotopilor de carbon din Zaonega a fost determinată în principal de evenimente din interiorul bazinului sedimentar local, nu de o perturbare globală.
„Deoarece Zaonega este un sit de referință pentru evenimentul Shunga-Francevillian, rezultatele noastre ridică întrebări importante cu privire la posibilitatea ca acesta să fie considerat un eveniment mondial”, spune Thiagarajan.
Următorul pas este verificarea aceleiași ipoteze în Gabon, unde cercetătorii au identificat un semnal izotopic similar.