Ce scrie presa străină după ce Guvernul Mureșan a picat la vot în Parlament. Ce va decide Nicușor Dan și când pot avea loc alegeri anticipate

Ce scrie presa străină după ce Guvernul Mureșan a picat la vot în Parlament. Ce va decide Nicușor Dan și când pot avea loc alegeri anticipate

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament, după ce a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, față de cele 233 necesare. Faptul că un număr atât de mic de parlamentari a votat pentru învestirea guvernului demonstrează, așadar, că va fi prelungită criza politică din România.

În paralel, presa internațională a scris despre riscurile pentru stabilitatea politică și economică a țării, dar și despre posibilitatea unor alegeri anticipate pe care președintele Nicușor Dan le-ar putea anunța dacă partidele politice nu vor cădea mai repede de acord pentru a forma un Guvern.

Reuters scrie că eșecul lui Siegfried Mureșan la votul de învestire prelungește o „criză politică ce amenință ratingul de investiții al țării”. Agenția notează că Mureșan este „a treia propunere de premier respinsă de președintele centrist al României, Nicușor Dan, de la prăbușirea guvernului de coaliție pro-europeană, în urmă cu aproape cinci luni”.

Tot Reuters a scris că votul de miercuri „ridică posibilitatea ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune de extremă-dreapta critică la adresa Uniunii Europene, a NATO și a ajutorului acordat Ucrainei, să formeze o nouă majoritate de guvernare alături de social-democrații de stânga (PSD)”.

„Analiștii au avertizat că un astfel de scenariu ar putea compromite eforturile României de a reduce deficitul bugetar, care este cel mai mare din UE în raport cu dimensiunea economiei.”, transmite Reuters.

Agenția amintește că PSD, cel mai mare partid din Parlament, a „provocat căderea guvernului de coaliție din care făceau parte la începutul lunii mai. La începutul acestei săptămâni, aceștia au declarat că nu mai exclud formarea unui guvern împreună cu AUR”.

Despre AUR, Reuters scrie că este partidul „care conduce în sondajele de opinie cu 40% din intențiile de vot – o cifră mai mult decât dublă față de susținerea de care beneficiază PSD – a insistat pentru alegeri anticipate, dar nu a exclus nici colaborarea cu stânga”.

Și POLITICO a scris miercuri despre eșecul învestirii Guvernului Mureșan, care nu a reușit să strângă cele 233 de voturi necesare pentru ca Siegfried Mureșan să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Agenția de știri a scris că respingerea Guvernului Mureșan adâncește „criza declanșată odată cu prăbușirea coaliției în luna mai”.

„Președintele Nicușor Dan, un moderat independent, l-a propus pe eurodeputatului Mureșan pentru această funcție, însă parlamentarii de la București au refuzat să-i susțină candidatura în cadrul unui vot decisiv desfășurat miercuri.”, scrie POLITICO.

Publicația europeană anunță însă că Nicușor Dan nu „dorește dizolvarea Parlamentului pentru un scrutin național care ar avantaja, cel mai probabil, partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”. 

Aceeași informație referitor la partidul AUR a fost transmisă în mod simultan, având în vedere rezultate obținute de AUR în cadrul unor alegeri ipotetice parlamentare: „Formațiunea care conduce în prezent în sondaje”.

Despre așteptările pe care Nicușor Dan le are în prezent, luând în considerare criza politică serioasă în care România se află, acesta „dorește ca liderii politici aflați în conflict să lase deoparte divergențele și să ajungă la o înțelegere pentru a susține o nouă coaliție”.

Nicușor Dan poate desemna un alt premier

Respingerea Guvernului Mureșan de miercuri nu înseamnă automat că România merge la alegeri anticipate, stabilite de președinte.

Constituția îi permite președintelui să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, iar candidatul desemnat trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Cabinetului.

Dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație pentru Nicușor Dan, în acest moment.

Potrivit articolului 89 din Constituție, acesta poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale, șeful statului poate ajunge să aleagă între continuarea încercărilor de formare a unui Guvern și dizolvarea Parlamentului, urmată de alegeri anticipate.

Constituția prevede și că alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, iar noul Parlament trebuie convocat în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Președintele Nicușor Dan a declarat, deja, că „ alegerile anticipate nu sunt o soluție”.

„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat Nicușor Dan, marți, în cadrul unei conferințe de presă.

O nouă nominalizare sau anticipate

În acest moment, cele două variante despre care se discută după respingerea Guvernului Mureșan sunt, prin urmare, o nouă încercare de formare a unui Guvern și scenariul alegerilor anticipate, dacă sunt întrunite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului.

Reuters citează declarația profesorului de științe politice Sergiu Mișcoiu, care spune că Nicușor Dan ar putea face noi încercări pentru desemnarea unui premier.

Agenția a scris că „analiștii se așteaptă ca acesta să facă noi încercări de a desemna un prim-ministru”. „Dacă toate celelalte variante eșuează, ultima soluție ar fi un guvern de tehnocrați până la sfârșitul anului, un guvern care nu va putea realiza mare lucru fără o majoritate parlamentară”, a declarat Sergiu Mișcoiu pentru Reuters.

Presa internațională pune și problema impactului economic al prelungirii crizei. Reuters notează că leul a rămas miercuri stabil față de euro, „întrucât rezultatul votului fusese deja anticipat de piață, însă moneda a pierdut 3,5% din valoare în acest an, având o evoluție mai slabă comparativ cu monedele altor state din Europa Centrală și de Est”.

Agenția scrie că agențiile de rating urmăresc capacitatea României de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua reducerea deficitului.

Menținerea ratingului României la ultima treaptă a categoriei „investment grade” depinde, potrivit Reuters, și de capacitatea autorităților de a avansa cu măsurile bugetare.