Hipertensiunea ar putea accelera artroza. Cercetătorii au descoperit legătura dintre tensiunea mare și degradarea cartilajului

Hipertensiunea ar putea accelera artroza. Cercetătorii au descoperit legătura dintre tensiunea mare și degradarea cartilajului

Un nou studiu realizat de cercetători din Coreea de Sud indică o legătură între tensiunea arterială ridicată și degradarea cartilajului articular, potrivit Science Alert.

Cercetarea, coordonată de o echipă de la Chonnam National University, propune o nouă explicație pentru modul în care se dezvoltă artroza, o afecțiune care apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă și care reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității în rândul adulților vârstnici.

Hipertensiunea și artroza ar putea fi legate printr-un hormon

Artroza este asociată în mod tradițional cu uzura progresivă a cartilajului, țesutul care protejează suprafețele articulare și permite o mișcare lină a oaselor. Pe măsură ce acest cartilaj se degradează, oasele ajung să se frece între ele, ceea ce poate provoca durere, rigiditate și limitarea mobilității.

Cercetătorii au analizat însă posibilitatea ca hipertensiunea să contribuie la acest proces. Atenția lor s-a concentrat asupra hormonului arginină-vasopresină (AVP), care se găsește în cantități mai mari la persoanele cu hipertensiune arterială.

AVP poate acționa prin receptorul AVPR1A, o structură aflată la suprafața celulelor. În cartilajul sănătos, acest receptor este prezent în cantități foarte mici. Situația se poate schimba însă odată cu înaintarea în vârstă sau după o leziune articulară.

Potrivit cercetătorilor, această modificare poate „pregăti” cartilajul pentru acțiunea vasopresinei. Atunci când tensiunea arterială este ridicată, semnalizarea prin intermediul AVP și AVPR1A ar putea contribui la activarea unor procese care degradează țesutul cartilaginos.

Hipertensiunea și artroza au fost analizate pe zeci de mii de persoane

Pentru a investiga legătura dintre hipertensiune și artroză, cercetătorii au analizat datele medicale a 36.820 de persoane cu vârsta de cel puțin 45 de ani.

Analiza a arătat că persoanele cu hipertensiune arterială prezentau o probabilitate mai mare de a avea artroză. Asocierea a fost mai puternică în rândul femeilor și a fost observată cel mai clar la persoanele cu cele mai severe leziuni la nivelul genunchiului.

Cercetătorii au continuat analiza prin experimente pe șoareci modificați pentru a dezvolta hipertensiune arterială. Animalele au fost supuse unor proceduri chirurgicale menite să imite apariția artrozei.

Rezultatele au indicat o pierdere mai accentuată a cartilajului la nivelul articulațiilor afectate atunci când hipertensiunea era prezentă.

Un aspect important este că hipertensiunea nu a produs același efect asupra articulațiilor sănătoase. Cercetătorii au observat că era necesară combinația dintre o leziune sau îmbătrânirea articulației și hipertensiune pentru activarea mecanismului identificat.

Hipertensiunea și artroza ar putea avea o nouă țintă pentru tratament

Pentru a verifica rolul receptorului AVPR1A, cercetătorii au folosit șoareci cărora le lipsea acest receptor și au utilizat, de asemenea, medicamente care îi blocau activitatea.

În ambele situații, degradarea cartilajului a fost redusă. Experimentele efectuate ulterior pe celulele cartilajului au permis identificarea unor mecanisme prin care vasopresina poate declanșa procese ce afectează țesutul articular.

Descoperirea ar putea deschide o direcție pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva artrozei asociate cu hipertensiunea. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă mecanismul observat la șoareci se manifestă în același mod și la oameni.

O etapă importantă ar fi realizarea unor studii pe termen lung la oameni, care să urmărească simultan tensiunea arterială și evoluția degradării cartilajului.

Artroza afectează în prezent aproape 600 de milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul cazurilor este în creștere. Dacă rezultatele noii cercetări vor fi confirmate, înțelegerea rolului hipertensiunii ar putea contribui la identificarea unor noi metode de prevenire sau încetinire a degradării articulare.