Stocarea a crescut de 8,5 ori într-un an și jumătate în România, dar există un risc. Dumitru Chisăliță (AEI): „Bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim”

Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la 1 octombrie, conform datelor actualizate ale Transelectrica, consultate de reporterul Mediafax.

Instalațiile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Evoluția stocării și previziuni de creștere

România a depășit acum o lună depășit prima dată pragul de 1.000 MW putere instalată și cel de 2.000 MWh capacitate de stocare, respectiv 1.094 MW și 2.310 MWh. Creșterea este semnificativă în ultimele trei luni, față sfârșitul lunii iunie, când puterea instalată era de 878 MW și capacitatea de stocare, de 1.630 MWh.

Astfel, capacitate de stocare a României este în prezent de 8,4 ori mai mare față de cea din luna martie a anului trecut, când cifrele oficiale indicau 12 unități cu o putere instalată de 137,2 MW și o capacitatea lor totală de 269 MWh. Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă.

Datele de pe site-ul Transelectrica arată că acum sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Pe 20 august, Transelectrica anunța că Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026. Din 1 ianuarie, până la acel moment, stocare avansase cu 663 de noi MW.

La acea dată, oficialii Transelectrica estimau că, până la sfârșitul anului 2026, vor fi conectate la rețea aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare.

Bulgaria, exemplu de succes în Europa

Chiar dacă este în creștere semnificativă în ultimele luni, stocarea din România a fost umbrită de situația din Bulgaria, mai ales de la intrarea în starea de alertă energetică, din 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza reducerii nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire, urmată de Unitatea 2, pe 13 august.

Cele două reactoare, operate de Nuclearelectrica, asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția națională de energie. Seceta din bazinul fluviului a dus și la scăderea producției de energie din ape, în contextul în care hidrocentralele de la Porțile de Fier 1 și 2 au o pondere de aproximativ 15% din producția de energie, la nivel multianual.

Potrivit cifrelor citate recent de presa internațională, Bulgaria avea în septembrie aproximativ 5,7 GW de putere instalată în baterii, adică de aproape 5 ori mai mult decât România. Capacitatea este echivalentă cu aproape un sfert din puterea totală de producție instalată a țării. Exporturile nete ale Bulgariei din iulie și august au ajuns la aproximativ 830 GWh pe lună, iar România a fost unul dintre principalii cumpărători, valoarea schimburilor fiind estimată la 74 de milioane de euro

Datele oficiale arată că în 2025, Bulgaria a reprezentat aproximativ 9% din noile capacități europene de stocare în baterii, deși are o pondere mult mai mică în sistemul energetic european. Evoluția Bulgariei a fost evidențiată și la nivel europeană, chiar și în raportul lansat miercuri de Euroelectric, asociația de profil a industriei energetice de pe continent.

„Bulgaria ilustrează impactul stocării: după ce a dezvoltat o capacitate de 5,4 GW în baterii, prețurile sale en-gros la energie au crescut de la 21% peste media UE în 2024 la doar 8,3% peste în 2026, datorită dependenței reduse de combustibilii fosili scumpi în perioadele de vârf de cerere. Totuși, Europa rămâne în urmă: stocarea la scară mare a ajuns la 64 GW în 2025. Chiar și cu 78 GW de instalări planificate, rămâne mult sub ținta UE de 200 GW pentru 2030”, arată Power Barometer 2026 al Eurelectric.

Dumitru Chisăliță; „Trei greșeli pot transforma stocarea într-o povară”

„Bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim”, este titlul analizei transmise de Dumitru Chisăliță, care a oferit un exemplu relevant de calcul privind posibilul impact al unei astfel de investiții pentru consumatorii finali.

„Bateriile pot reduce prețurile de vârf și pot valorifica surplusul fotovoltaic. Dar stocarea nu produce energie: mută energia în timp, cu pierderi și cu un cost suplimentar. Investiția merită dacă valoarea energiei mutate și a serviciilor oferite sistemului depășește aceste costuri. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) identifică tocmai aceste utilizări: echilibrare, reducerea congestiilor și transferul energiei către orele de consum ridicat.

Un calcul simplu arată pericolul. Presupunem, ilustrativ, o baterie care livrează 1 MWh pe ciclu, o investiție totală de 1 milion de lei, recuperată în 10 ani, și un randament de 85%, reper folosit în modelul tehnico-economic ATB 2025.

Dacă energia pentru încărcare costă 200 de lei/MWh, considerând funcționarea a 250 de cicluri/an, rezultatul este:

• Energia cumpărată, inclusiv pierderile: 235 de lei/MWh livrat
• Recuperarea simplă a investiției: 400 de lei/MWh
• Rezulta un cost minim al energiei livrate: 635 de lei/MWh
• Costul la consumatorul final casnic ar fi de 1.392 de lei/ MWh, cu 4% mai ieftin considerând prețul mediu de vânzare a energiei electrice către consumatorii casnici la 1.450 de lei/MWh

Dar dacă avem doar 100 cicluri/an de încărcare descărcare, pentru că nu este soare și sau energie în exces este in suficientă, la o energie cumpărată, inclusiv pierderile de 235 de lei/MWh, rezultă:

• O recuperarea simplă a investiției de 1.000 de lei/MWh
• Costul minim al energiei livrate 1.819 de lei/MWh, cu 25% mai scumpă considerând prețul mediu de vânzare a energiei electrice către consumatorii casnici la 1.450 de lei/MWh
• Dacă în ora descărcării energia poate fi cumpărată direct cu 500 de lei/MWh, bateria din exemplu livrează energie cu 27% mai scumpă, chiar la 250 de cicluri anual.

Trei greșeli pot transforma stocarea într-o povară:

Construim prea mult pe baza diferențelor de preț de astăzi. Pe măsură ce bateriile cumpără simultan energie ieftină și vând simultan energie scumpă, diferența de preț se poate comprima, reducând veniturile.

Alegem amplasamente și ore de încărcare nepotrivite. Încărcarea poate accentua congestiile și poate necesita investiții suplimentare în rețea.

Transferăm investițiile nerentabile către consumatori. Pierderea unei baterii private nu intră automat în factură. Consumatorul plătește suplimentar dacă aceste costuri sunt recuperate prin tarife, scheme de sprijin sau contracte publice costisitoare.

Mai există o limită practică: o baterie de 100 MW/200 MWh poate livra puterea maximă aproximativ două ore, nu poate acoperi singură câteva zile fără vânt și soare.

România trebuie să urmărească lei economisiți în sistem, nu doar MW de baterii instalați. O baterie este utilă când evită un cost mai mare decât propriul cost total”, arată Dumitru Chisăliță în analiza pentru Mediafax.