Cum reduci riscul ca un cancer să revină | Ce spun cele mai noi dovezi despre mișcare, alimentație și controale
Nu există un răspuns care să ofere garanții. Cancerul poate reveni chiar și după un tratament considerat reușit, iar acest lucru nu înseamnă că pacientul a făcut ceva greșit, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine.
Uneori, câteva celule canceroase rămân în organism, dar sunt prea puține pentru a putea fi detectate la controalele obișnuite.
În timp, ele se pot înmulți și pot forma din nou o tumoră.
Există însă lucruri pe care medicii le recomandă cu tot mai multă încredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decât pare: mișcarea.
Un studiu important: exercițiul a redus riscul de recidivă
În 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmărit 889 de persoane cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III. Toți participanții terminaseră operația și chimioterapia.
O parte dintre pacienți au primit informații despre un stil de viață sănătos.
Ceilalți au intrat într-un program de exerciții fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialiști în activitate fizică.
Rezultatul a atras atenția oncologilor: după cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții nu aveau o recidivă, un cancer nou sau nu muriseră, față de 73,9% în grupul care primise doar recomandări generale.
Asta înseamnă o diferență de 6,4 puncte procentuale.
Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces.
Diferența s-a văzut și în supraviețuirea generală. La opt ani, 90,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții erau în viață, față de 83,2% în grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic în grupul care a urmat programul de exerciții.
Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților.
Totuși, rezultatele sunt importante pentru că provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși.
Nu trebuie să începi cu sala de fitness
Recomandările medicale nu spun că un pacient trebuie să alerge maratoane sau să facă antrenamente intense.
American Cancer Society recomandă, după evaluarea medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, să se ajungă treptat la 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau la 75-150 de minute de activitate intensă.
Sunt recomandate și exercițiile pentru forță cel puțin două zile pe săptămână.
Activitatea moderată poate însemna, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite forme de yoga.
Pentru cineva care se recuperează după tratament, începutul poate fi mult mai modest. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă să se înceapă lent și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot fi un început bun pentru o persoană care este foarte slăbită.
Aici există însă o regulă importantă: exercițiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să discute cu medicul înainte să înceapă un program nou de exerciții.
Ce rol are alimentația?
Nici aici nu există o „dietă anticancer” care să garanteze că boala nu va reveni.
Există însă suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic.
American Cancer Society recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, există dovezi mai bune decât în cazul altora.
World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune.
Mesajul important este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „magice”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie.
Greutatea contează, dar nu e momentul pentru cure drastice
Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre slăbit după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer.
În timpul și după tratament, prioritatea poate fi mai degrabă păstrarea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate.
De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale.
Alcoolul? Cu cât mai puțin, cu atât mai bine
Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenția cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii.
Pentru un pacient aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul.
Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante lucruri de abandonat
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului.
Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Renunțarea la fumat aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer.
Controalele nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătos
Poate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice.
După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit.
Frecvența controalelor nu este aceeași pentru toată lumea. NCI subliniază că planul trebuie stabilit în funcție de cancerul avut, tratamentul primit și starea generală de sănătate.
Orice simptom nou sau persistent merită discutat cu medicul. Asta nu înseamnă automat că boala a revenit. Multe simptome după tratament au alte explicații, inclusiv efecte tardive ale terapiei.
Și sănătatea mintală face parte din recuperare
După cancer, frica de recidivă poate rămâne ani întregi. O durere de spate, o oboseală neobișnuită sau un rezultat medical poate readuce imediat teama că boala s-a întors.
A avea grijă de sănătate nu înseamnă doar să numeri pașii și să verifici ce ai în farfurie. Activitatea fizică poate reduce anxietatea, depresia și oboseala și poate îmbunătăți somnul și calitatea vieții.
Uneori, sprijinul unui psiholog sau al unui grup pentru supraviețuitorii cancerului poate fi la fel de important ca un plan de exerciții.
Ce putem spune, de fapt, despre „menținerea cancerului în remisie”?
Cel mai corect răspuns este că nimeni nu poate controla complet dacă un cancer va reveni.
Dar există o imagine tot mai clară a lucrurilor care pot ajuta după tratament, mișcare regulată, adaptată stării pacientului, menținerea sau recuperarea masei musculare, o alimentație echilibrată, cu multe alimente vegetale și, în funcție de cancer, accent pe fibre și cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, fără cure drastice în perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atenție la simptome noi sau persistente, grijă și pentru sănătatea mintală, nu doar pentru cea fizică.
Iar studiul CHALLENGE aduce o veste importantă: pentru anumite persoane care au trecut prin cancer de colon, exercițiul nu mai poate fi privit doar ca un sfat generic pentru „un stil de viață sănătos”. Într-un studiu clinic de mari dimensiuni, un program structurat de mișcare a fost asociat cu mai puține recidive și cu o supraviețuire mai bună.