Presa internațională: De ce nu intervine NATO după cele trei nave comerciale atacate lângă România și Bulgaria
Publicația belgiană 7sur7 a realizat o analiză a celor trei incidente recente în care au fost implicate nave comerciale ce au fost atacate cu drone în apropiere de România și Bulgaria. Două cargouri aparținând unor companii turcești au fost lovite marți dimineață în zona economică exclusivă a Bulgariei. Alfa Watan, navă de 83 de metri sub pavilion togolez, se îndrepta din El Arish, Egipt, către Sulina. Nava s-a scufundat, iar natura încărcăturii sale nu era cunoscută.
Celălalt cargou, Able, cu o lungime de 114 metri și pavilion Palau, transporta grâu de la Galați către Istanbul.
Atacurile au venit la numai o zi după ce cargoul Royad Mammadov a fost lovit de o dronă în zona economică exclusivă a României. Incidentul, soldat cu două decese, a vizat o navă care transporta cereale din Izmail, Ucraina, către Ravenna, Italia.
De ce nu este activată apărarea NATO
Deși incidentele s-au produs în apropierea a două state membre NATO, există o distincție juridică importantă. Zonele economice exclusive ale României și Bulgariei nu reprezintă teritoriu național în același sens ca apele teritoriale.
Acestea din urmă se întind până la 12 mile marine de coastă. În zona economică exclusivă, statele de coastă au anumite drepturi asupra resurselor, însă spațiul respectiv nu este considerat automat teritoriu pe care NATO are obligația de a-l apăra.
Suspiciunile se îndreaptă spre Rusia
Articolul citat apreciază că Rusia este probabil responsabilă pentru cele trei atacuri, în contextul intensificării loviturilor asupra infrastructurii și economiei Ucrainei. O eventuală extindere a operațiunilor asupra transportului comercial din vestul Mării Negre ar putea afecta una dintre principalele surse de venit ale Kievului.
Exporturile ucrainene de grâu valorau 5,1 miliarde de dolari în 2021, înaintea invaziei ruse, și au coborât la 2,6 miliarde în 2022. Ulterior, inclusiv datorită coridorului maritim care urmează coastele României și Bulgariei, valoarea acestora a revenit la aproximativ 4,45 miliarde de dolari în 2024.
Escaladarea nu este însă unilaterală. Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, citată de publicația belgiană, cel puțin 213 atacuri asupra navelor comerciale au fost înregistrate între iulie și sfârșitul lunii septembrie. Dintre acestea, 88 ar fi fost atribuite Rusiei, iar 125 Ucrainei, care atacă inclusiv nave asociate „flotei fantomă” folosite pentru exporturile rusești de petrol.
Efectele ar putea ajunge la raft
Riscurile din Marea Neagră pot avea consecințe mult dincolo de zona conflictului. Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar articolul indică o creștere anuală de aproximativ 15% a prețului mondial al grâului.
Dacă perturbările transportului maritim continuă, presiunile se pot transmite către produsele de bază, inclusiv făină, pâine, cereale și biscuiți. Pentru România, evoluția este cu atât mai relevantă cu cât atacurile au ajuns în zone maritime apropiate, iar porturile Galați și Sulina apar direct pe traseele navelor vizate.