Atacurile care păcălesc autentificarea online au crescut cu 1.380%. Hackerii folosesc inteligența artificială

O metodă de fraudă informatică ce permite ocolirea unor mecanisme de protecție a conturilor online este folosită la scară tot mai mare. Atacatorii profită de un sistem obișnuit de autentificare pentru a obține acces la conturile victimelor, fără să aibă nevoie de parolele acestora.

Experții români în securitate cibernetică au atras din nou atenția asupra extinderii acestor atacuri în buletinul trimestrial publicat luni de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care prezintă principalele amenințări informatice identificate în perioada aprilie–iunie 2026.

Cum pot hackerii să intre într-un cont fără să cunoască parola

Una dintre metodele de fraudă care îi îngrijorează pe specialiști este cea cunoscută sub numele de device-code phishing, prin care hackerii păcălesc utilizatorii să le ofere acces la conturi. Potrivit companiei americane Huntress, specializată în securitate cibernetică, atacurile de acest tip au crescut cu 1.380% în primele patru luni ale anului 2026, comparativ cu perioada iulie–decembrie 2025.

Metoda exploatează sistemul legitim de autorizare folosit pentru dispozitive precum televizoarele inteligente sau imprimantele.

Atacatorul inițiază o procedură de autorizare și îi trimite victimei, prin e-mail sau mesaj, un cod. Persoana care primește mesajul este îndemnată să introducă acel cod pe o pagină reală de autentificare.

Victima crede că autorizează conectarea unui dispozitiv, dar îi permite, de fapt, atacatorului să obțină acces la contul său.

În acest fel, hackerii pot trece de verificările suplimentare de securitate fără să declanșeze avertismentele obișnuite ale autentificării cu mai mulți factori, sistemul care verifică identitatea utilizatorului prin două sau mai multe metode.

344 de entități din cinci țări, ținta hackerilor

Inteligența artificială (IA) le permite infractorilor cibernetici să creeze automat mesaje frauduloase diferite, adaptate pentru fiecare destinatar.

Într-o campanie de atacuri informatice începută pe 2 martie 2026, 344 de entități (companii, instituții și alte tipuri de organizații) din cinci țări au fost ținta atacatorilor. Niciunul dintre mesajele-capcană folosite nu a fost identic, un indiciu că atacatorii au utilizat inteligența artificială pentru personalizarea lor.

Extinderea acestei metode este înlesnită și de apariția unor instrumente disponibile pe piața criminalității cibernetice. Unul dintre acestea, numit EvilTokens, circulă încă de la jumătatea lunii februarie, fiind folosit pentru crearea și desfășurarea atacurilor de phishing, prin care infractorii încearcă să obțină date personale sau acces la conturi folosind mesaje înșelătoare.

Potrivit Microsoft, începând cu 15 martie 2026, au fost observate zilnic între 10 și 15 campanii distincte de atacuri informatice de acest tip.

Echipa de răspuns la incidente de securitate cibernetică a instituțiilor Uniunii Europene (CERT-EU) a identificat cel puțin zece instrumente diferite folosite pentru asemenea fraude, EvilTokens fiind însă cel mai răspândit.

Metoda, folosită inițial în campanii de spionaj

Metoda era folosită și înainte de 2026, fiind asociată inițial unor campanii de spionaj cibernetic.

În februarie 2025, Microsoft a făcut publică activitatea grupării Storm-2372, despre care compania consideră că acționează în interesul Rusiei. Atacurile grupării începuseră încă din august 2024.

Hackerii trimiteau mesaje care imitau invitații la întâlniri pe WhatsApp, Signal și Microsoft Teams, încercând să obțină acces la conturile persoanelor vizate.

Printre ținte se numărau instituții guvernamentale, organizații neguvernamentale și entități din domeniul apărării, sănătății, telecomunicațiilor, energiei și tehnologiei informației.

În 2026, metoda s-a răspândit considerabil, nemaifiind limitată la grupări specializate în spionaj. Instrumentele comerciale disponibile infractorilor cibernetici permit lansarea unui număr mult mai mare de atacuri, iar inteligența artificială facilitează crearea mesajelor prin care victimele sunt păcălite.

Pericolul mesajelor frauduloase create cu IA este evidențiat și de Microsoft. Compania americană precizează că 54% dintre destinatarii mesajelor de phishing generate automat cu ajutorul IA au accesat linkurile-capcană, comparativ cu 12% în cazul celorlalte tentative.