Adolescenții din România se confruntă cel mai des cu bullying-ul online și fake news din țările UE. Cum pot fi protejați tinerii de hărțuirea de pe rețelele de socializare
Sâmbătă, în cadrul ParentED Fest care a avut loc în București, mai mulți experți în parenting au vorbit despre provocările pe care tinerii le întâlnesc în mediul online.
Independența digitală, care apare de obicei în jurul vârstei de 9-12 ani, trebuie tratată ca un rit de trecere modern, pentru care copiii au nevoie să fie pregătiți, nu doar ca o serie de interdicții, a explicat specialistul danez Jessica Joelle Alexander.
Cea mai bună protecție pe termen lung pentru copii în mediul online
Potrivit acesteia, dialogul și conexiunea cu părinții rămân cea mai bună protecție pe termen lung pentru copiii care cresc într-o lume a ecranelor și a inteligenței artificiale.
„Copiii noștri vor fi expuși la ceva online, e inevitabil. Chiar dacă nu le dați niciodată un telefon, un prieten sau un frate va avea unul. Iar acum, în epoca modernă, cea mai periculoasă situație pentru copiii noștri este să fie singuri, online, atunci când se întâmplă ceva neplăcut sau periculos și să nu aibă la cine să apeleze. De aceea, trebuie să construim încredere, nu frică, și să le dăm copiilor puterea de a face alegeri bune”, a explicat ea la București.
Jocurile în familie fac membrii acesteia mai fericiți
Familiile care se joacă mai mult împreună sunt și mai fericite. Un studiu la care a contribuit Jessica Joelle Alexander, realizat pe aproape 13.000 de părinți și copii din nouă țări, arată că 88% dintre familiile care se joacă cel puțin cinci ore pe săptămână se declară fericite, față de 75% dintre cele care se joacă mai puțin.
Crizele de furie, anxietatea, impulsivitatea sau dificultățile de concentrare ale copiilor de azi nu înseamnă că părinții greșesc sau că micuții „nu sunt buni”, ci sunt adesea reacții de stres, a explicat psihoterapeuta franceză Isabelle Filliozat.
Mediul în care cresc copiii s-a schimbat radical: mai puțină mișcare, mai mult timp în fața ecranelor, alimente ultraprocesate, poluanți și prea puțină lumină naturală. În ultimii 40 de ani, copiii au pierdut 25% din capacitatea cardiovasculară, iar studiile arată că mai multă mișcare în clasă crește atenția cu 12%.
În România, piața de snacks-uri a depășit 3 miliarde de euro, iar potrivit UNICEF România (2022), 33% dintre adolescenții între 11 și 15 ani spun că se simt „la pământ” mai mult de o dată pe săptămână.