Macron se adresează națiunii după violențele din Franța. Trump: „Franța arde! Închideți-vă granițele”
Criza a provocat și o reacție dură din partea președintelui american Donald Trump, care a declarat că „Franța arde” și a pus situația pe seama imigrației, relatează POLITICO.
Înaintea discursului programat pentru ora locală 20:00, Macron urmează să se întâlnească cu premierul Sébastien Lecornu și cu miniștrii responsabili de gestionarea crizei.
Peste 2.000 de persoane au fost reținute
Violențele au izbucnit sâmbătă, în timpul unei noi zile de manifestații în Franța. Imaginile difuzate din mai multe orașe au surprins magazine jefuite și vitrine distruse, precum și mașini incendiate.
Una dintre cele mai grave situații s-a produs la Limoges, în centrul Franței, unde protestatari violenți au incendiat primăria. Focul a provocat inclusiv prăbușirea parțială a acoperișului clădirii.
O persoană care participa la manifestații a murit după ce a suferit un atac de cord.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat duminică după-amiază că bilanțul persoanelor reținute a depășit 2.000.
„Peste 2.000 de persoane au fost plasate în custodia poliției”, a transmis oficialul francez.
Potrivit acestuia, peste 600 de polițiști, jandarmi și pompieri au fost răniți în contextul violențelor.
Trump: „Franța arde!”
Situația din Franța a provocat reacții și la Washington. Donald Trump a intervenit duminică printr-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, și a legat violențele de imigrație.
„Franța arde! Imigrația unor oameni dintr-o lume complet diferită, oameni cu ură în inimă, a distrus acea țară cândva măreață”, a afirmat președintele american.
Trump a continuat cu un apel direct adresat Franței: „Închideți-vă granițele și preluați controlul, înainte să fie prea târziu!”
JD Vance critică și el liderii europeni
Vicepreședintele american JD Vance a intervenit, la rândul său, în dezbaterea privind violențele din Franța.
El a acuzat liderii liberali occidentali că ar fi adus în Franța și în alte state europene populații din țări mai puțin dezvoltate „în numele diversității și compasiunii”, fără să acorde suficientă atenție, în opinia sa, problemelor privind integrarea.
Vance a încadrat situația franceză și în disputa politică internă din Statele Unite, avertizându-i pe americani să urmărească evenimentele din Europa înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie.
Protestele au început cu revendicările elevilor
Actuala mișcare de protest din Franța își are originile în manifestațiile elevilor începute luna trecută. Tinerii au blocat școli și au cerut condiții mai bune pentru studiu.
Ulterior, mișcarea a crescut și s-a transformat într-un val de manifestații la nivel național împotriva creșterii costului vieții și a retragerii statului din anumite servicii publice.
Protestele reunesc acum categorii diverse, de la elevi și părinți până la sindicate, membri ai mișcării „Vestelor Galbene” și alți cetățeni nemulțumiți.
Criza socială capătă și o miză politică tot mai mare, în condițiile în care Franța se apropie de campania pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.
Guvernul speră că vacanța școlară va calma protestele
Executivul francez încearcă de mai multe săptămâni să gestioneze mișcarea de protest, iar premierul Sébastien Lecornu a calificat incidentele drept acte de „violență urbană”.
Autoritățile speră acum că protestele studenților și elevilor își vor pierde din intensitate în timpul vacanței școlare de două săptămâni, începută vineri.
Guvernul este însă criticat și pentru modul în care a gestionat manifestațiile. Primarul orașului Limoges, Guillaume Guérin, a afirmat că forțele de ordine nu au dispus de resurse suficiente în timpul violențelor, susținând că poliția națională a rămas, la un moment dat, fără muniția necesară intervenției.
În acest context, discursul lui Emmanuel Macron de duminică seară devine prima intervenție prezidențială majoră după escaladarea violențelor și vine într-un moment în care o mișcare pornită din școli s-a transformat într-o criză socială și politică de amploare națională.