Oprea, despre drone și pericolul de la Marea Neagră: „Să găsim soluțiile de a descuraja Rusia”
El a afirmat că una dintre priorități trebuie să fie capacitatea de reacție „extrem de rapidă” și descurajarea Rusiei de la noi acțiuni.
Întrebat despre oportunitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, Oprea nu s-a pronunțat explicit în favoarea unei asemenea solicitări, insistând în schimb asupra dialogului cu aliații și a coordonării instituțiilor statului român.
„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ”
Ștefan-Radu Oprea a afirmat că situația de securitate de la Marea Neagră trebuie să rămână pe agenda NATO și a partenerilor europeni, iar România trebuie să lucreze îndeaproape cu Turcia și cu ceilalți aliați.
„Este necesar un dialog mult mai puternic. Aceste reuniuni ne dau posibilitatea să arătăm că este un subiect foarte fierbinte pe agenda europeană, dar a fost și pe agenda NATO, inclusiv la Ankara acest subiect”, a declarat Oprea.
Ministrul propus al Apărării a susținut că mecanismul de cooperare pentru securitatea Mării Negre trebuie să devină funcțional și să contribuie la identificarea unor măsuri de descurajare a Rusiei.
„Avem nevoie ca acel hub de securitate la Marea Neagră să devină operativ, să putem să lucrăm împreună cu cei care sunt prezenți în Marea Neagră, cu Turcia, pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite și împreună cu toți aliații din NATO pentru a găsi cele mai potrivite soluții de a descuraja Rusia să mai facă astfel de acțiuni voite sau nevoite, pentru că încă partea aceasta de evaluare nu este în toate cazurile terminată”, a declarat Ștefan Radu Oprea.
„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați”
Oprea a pus accentul pe protejarea populației și pe capacitatea instituțiilor românești de a interveni atunci când apar amenințări.
„Este important ca cetățenii români să se simtă protejați, să știe că Armata Română și celelalte instituții ale statului român fac tot ceea ce ține de ele ca românii să fie protejați. Ați văzut că s-au ridicat două avioane F-16, că dronele au fost doborâte foarte repede. Faptul că am început să acționăm pentru cetățenii români cred că este un lucru bun”, a spus ministrul propus.
Întrebat dacă solicitarea activării Articolului 4 al Tratatului NATO i se pare exagerată, Oprea a evitat să dea un răspuns categoric.
„Este important dialogul, este important să avem această reacție extrem de rapidă pentru oricare tip de incident care se întâmplă în Marea Neagră și împreună cu Președinția, pentru că aceasta este Constituția României. Președintele țării este și șeful armatei, împreună cu ministrul de Externe, cu primul-ministru. Eu spun că vom lua cele mai bune decizii”, a declarat Oprea.
Vrea să analizeze reacția României la incidentele de până acum
Întrebat dacă autoritățile române au reacționat suficient de rapid și de ferm până în prezent, Ștefan-Radu Oprea a spus că nu dorește să tragă o concluzie înainte de a analiza rapoartele Ministerului Apărării.
„Probabil că voi avea mai multe detalii în momentul în care voi intra în Minister și mă voi uita cu atenție asupra rapoartelor despre acțiunile care au avut loc și incidentele care au avut loc până în acest moment”, a afirmat acesta.
Oprea spune însă că vrea să identifice eventualele probleme atât la nivel legislativ, cât și în mecanismul operațional prin care sunt adoptate deciziile în situații de criză.
„Dorința mea este să pot reuși să îmbunătățesc fie cadrul legislativ, dacă avem acolo o problemă în zona aceasta de cadru legislativ, fie zona operațională în felul în care se iau deciziile”, a declarat ministrul propus al Apărării.
„Cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede?”
Ștefan Radu Oprea a invocat experiența sa anterioară la Palatul Victoria pentru a susține că poate interveni asupra circuitului decizional astfel încât reacția instituțiilor să fie mai rapidă.
„Am această preocupare, am norocul că am fost o perioadă suficientă de timp în Palatul Victoria, fie ca șef al Cancelariei, fie ca secretar general al Guvernului, să pot vedea în întregime felul în care se mișcă hârtiile, dacă vreți, în interiorul unui guvern. Eu îi spun DMH, direcția de mișcare a hârtiilor, este o preocupare pentru că așa ajungi să vezi cum se ia o decizie. Și atunci, cum facem să luăm deciziile bune și foarte repede? Cred că lucrul acesta pot să-l fac”, a afirmat Oprea.
Întrebat dacă actualul cadru legislativ permite o reacție suficientă în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian al României, acesta a răspuns afirmativ.
„În acest moment, da, pentru că le și doborâm. Dacă putem să acționăm și să le doborâm în acest moment, cadrul există. Deci, evident, efectul pe care l-au avut deciziile luate”, a spus el.
Oprea: NATO cere o țintă de 5%
Ministrul propus al Apărării a vorbit și despre creșterea cheltuielilor pentru apărare în următorii ani, afirmând că România are deja o traiectorie stabilită pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul NATO.
„NATO spune că trebuie să ajungem la 5%. Acesta este angajamentul luat la Haga într-o proiecție în următorii ani. 3,5% pentru înzestrare și cheltuielile care țin de Ministerul Apărării, 1,5% pentru alte tipuri de cheltuieli”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.
Potrivit acestuia, traseul bugetar este deja discutat cu Ministerul Finanțelor și celelalte instituții implicate.
„Există deja o traiectorie care este convenită împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu celelalte instituții din România, cu Președinția, astfel încât să ne respectăm angajamentele. Astăzi, din bugetul Ministerului Apărării, salariile sunt undeva din creditele bugetare la 27%, pensiile militarilor sunt undeva la 14%. Pe măsură ce bugetul va crește, ponderea acestora probabil că se va diminua”, a afirmat Oprea.