MEDIAFAX 35. 2018 – Violențele din Piața Victoriei din 10 august. Românii, chemați la urne privind referendumul pentru familie. Halep câștigă primul Grand Slam din carieră

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2018 a fost un an foarte tensionat în România, marcat de confruntări politice și sociale, dar și de unul dintre cele mai importante momente din sportul românesc: primul titlu de Grand Slam câștigat de Simona Halep.

Pentru MEDIAFAX, 2018 a însemnat un an cu numeroase momente de breaking news, relatări în regim de live text și transmisiuni de la fața locului, într-o perioadă în care evenimentele se succedau rapid, iar informațiile se schimbau de la o oră la alta.

10 august 2018 – protestul din Piața Victoriei și violențele

Pe 10 august 2018, zeci de mii de români, în special români din diaspora reveniți în țară, s-au adunat în Piața Victoriei din București pentru un protest antiguvernamental. Manifestația, care a mai fost cunoscută și sub numele de „mitingul diasporei”, era îndreptată împotriva guvernării PSD și a modificărilor legislative din domeniul justiției, iar participanții cereau inclusiv demisia Guvernului condus la acel moment de Viorica Dăncilă.

Manifestația a început în mare parte pașnic, însă, pe parcursul serii, în mulțime au apărut grupuri de persoane care au aruncat cu obiecte și materiale pirotehnice către jandarmi.

Ulterior, siituația a degenerat. Jandarmeria intervenise în forță pentru evacuarea Pieței Victoriei. Au fost folosite gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar mulțimea a fost împinsă către străzile din apropierea Guvernului.

Au fost folosite gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar mulțimea a fost împinsă către străzile din apropierea sediului Guvernului.

MEDIAFAX a relatat în timp real evoluția evenimentelor, într-un live text care s-a prelungit până târziu în noapte.

„Jandarmii au folosit tunurile cu apă şi gazele lacrimogene deoarece protestatarii au încercat să ocupe spaţiul din faţa Guvernului şi au forţat gardurile, aruncând în acelaşi timp şi cu sticle şi alte obiecte către forţele de ordine. Potrivit ISU, peste 400 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale”, a relatat MEDIAFAX pe 10 august 2018.

Protestele de la București au fost urmate de manifestații și în alte orașe din țară. La Sibiu, de exemplu, peste 3.500 de persoane s-au adunat în zona Pieței Unirii și au pornit în marș pe străzile orașului, în semn de solidaritate cu protestatarii din Piața Victoriei.

„La Sibiu peste 3.500 de oameni s-au adunat în zona Pieţii Unirii şi au plecat în marş pe străzile oraşului, într-un protest care se vrea a fi unul de susţinere a mitingului de la Bucureşti, din Piaţa Victoriei. Oamenii scandează ≪Jos, jos, jos Guvernul mafiot≫, ≪PSD, ciuma roşie≫ și ≪Diaspora este România≫”, relatau corespondenții MEDIAFAX.

În aceeași seară, președintele Klaus Iohannis a avut o primă reacție și a condamnat intervenția jandarmilor, pe care a catalogat-o drept „brutală”.

„Într-o democraţie autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violenţa nu este acceptabilă, indiferent de opţiunile politice. (…) Încercarea de a înfrânge voinţa oamenilor printr-o reacţie violentă a forţelor de ordine este o soluţie condamnabilă. Ministrul de Interne trebuie să dea urgent explicaţii pentru modul în care a gestionat evenimentele din această seară!”, a scris Klaus Iohannis, pe Facebook, potrivit MEDIAFAX.

Intervenția jandarmilor a afectat însă și persoane care nu participau la actele de violență. Peste 400 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar în zilele următoare au fost depuse numeroase plângeri împotriva forțelor de ordine.

„Până duminică după-amiază (12 august 2018 – n.r.), procurorii militari au înregistrat 19 plângeri depuse împotriva jandarmilor, de către protestatarii care au participat la mitingul de vineri, din Piaţa Victoriei. De asemenea, procurorii militari fac apel la participanţii protestului de vineri seară, care au fost răniţi sau care pot oferi informaţii relevante pentru anchetă să se prezinte la Parchetul Militar din Capitală, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare”, relata agenția pe 12 august. 

Jandarmeria și reprezentanții Guvernului au susținut, ulterior, că intervenția a fost necesară pentru restabilirea ordinii publice. În paralel însă, protestatarii și organizațiile civice au criticat folosirea forței împotriva unei mulțimi în care se aflau și numeroși manifestanți pașnici.

A doua zi, în Piața Victoriei au revenit zeci de mii de oameni, iar mulți dintre participanți au venit echipați cu măști de protecție, după folosirea gazelor lacrimogene în seara precedentă.

„Zeci de mii de oameni s-au strâns sâmbătă seara pentru un nou protest, potrivit organizatorilor, iar mulţi au venit echipaţi cu măşti de protecţie în cazul în care forţele de ordine vor folosi din nou gazele lacrimogene din dotare. (…) Unii dintre participanţi se plâng că miroase pătrunzător, îi ustură ochii şi lăcrimează, însă Jandarmeria a negat pentru reporterii Mediafax că ar fi folosit sprayuri cu piper. Pentru a se feri de neplăceri, mulţi dintre cei care au venit sâmbătă seara la miting poartă măşti chirurgicale sau chiar ochelari de scufundări”, relata MEDIAFAX.

Printre participanții la protest s-a aflat și Ludovic Orban, liderul PNL la acel moment. MEDIAFAX a transmis manifestațiile atât în regim de live text, cât și prin live stream.

Evenimentele din 10 august au rămas unul dintre cele mai controversate episoade ale perioadei de guvernare PSD din acei ani, iar imaginile cu gazele lacrimogene, tunurile cu apă și oamenii evacuați din Piața Victoriei au circulat mult timp de la acel moment.

Referendumul pentru familie – 6 și 7 octombrie 2018

La numai două luni după protestul din 10 august, România a organizat, pe 6 și 7 octombrie 2018, referendumul pentru revizuirea Constituției privind definiția familiei.

Concret, inițiativa urmărea modificarea articolului 48 din Constituție, astfel încât formularea referitoare la căsătoria dintre „soți” să fie înlocuită cu una care să precizeze că familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Cetățenii nu au votat direct o formulare nouă, ci au trebuit să răspundă la întrebarea: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”.

Referendumul a fost intens disputat în spațiul public, fiind susținut de organizații și partide care doreau introducerea explicită a definiției respective în Constituție și contestat de organizații civice și politice care au considerat demersul discriminatoriu față de cuplurile de același sex.

Prezența la urne a fost de 21,1%, sub pragul de 30% necesar pentru validare. Dintre voturile valabil exprimate, 91,56% au fost „DA”, 6,47% „NU”, iar 1,47% au fost declarate nule.

Astfel, deși majoritatea celor care s-au prezentat la urne au votat în favoarea modificării Constituției, referendumul nu a produs efecte, întrucât nu a fost atins pragul minim de participare de 30%. Curtea Constituțională a confirmat rezultatele și a constatat invaliditatea referendumului.

Simona Halep câștigă primul Grand Slam, la Roland Garros

În contrast cu tensiunile politice și sociale, 2018 a adus unul dintre cele mai mari momente din istoria tenisului românesc.

Pe 9 iunie 2018, Simona Halep a câștigat turneul de la Roland Garros, obținând primul său titlu de Grand Slam. În finală, românca a întâlnit-o pe jucătoarea din SUA Sloane Stephens.

Meciul a început prost pentru Halep. Stephens a câștigat primul set cu 6-3 și s-a desprins și în setul secund, ajungând să conducă. Halep a revenit însă spectaculos, a câștigat setul al doilea cu 6-4, apoi a dominat decisivul, pe care și l-a adjudecat cu 6-1. Scorul final a fost 3-6, 6-4, 6-1.

Victoria avea o încărcătură specială deoarece Halep pierduse anterior trei finale de Grand Slam.

MEDIAFAX a transmis în regim de live text desfășurarea întregii finale și a relatat primele declarații ale campioanei.

„Vreau să vă mulţumesc tuturor. A fost minunat. În ultimul game am simţit că nu mai pot respira. Am făcut tot ce am putut. E uluitor. Am visat la acest moment de când am început să joc tenis. Sunt foarte fericită că s-a întâmplat la Roland Garros. Parisul e un oraş special pentru mine. Sloane e o jucătoare foarte bună, foarte puternică. E dificil să joc contra ei.E un moment emoţionant să ţin acest discurs din postura de câştigătoare. Mi-am dorit ca acest titlu să vină aici, în Franţa”, a spus Halep după ce a câștigat primul Grand Slam din cariera ei.

La Paris, Halep a reușit în sfârșit să treacă peste acest obstacol. Victoria a venit chiar pe terenul unde pierduse cu un an înainte și a transformat-o în campioană de Grand Slam, în timp ce era deja numărul 1 mondial.

Un an al contrastelor

2018 a fost, astfel, un an în care România a trecut rapid de la tensiune socială la dezbateri aprinse și, apoi, la unul dintre cele mai importante momente de celebrare din sport.

Protestele din 10 august au adus în prim-plan conflictul dintre o parte importantă a societății și puterea politică. Referendumul pentru familie a evidențiat diviziunile din societatea românească în privința definiției familiei.

Pe de altă parte, victoria Simonei Halep la Roland Garros a oferit un moment de bucurie colectivă și a devenit unul dintre reperele sportive ale anului.

Pentru MEDIAFAX, toate aceste momente au însemnat informație transmisă rapid, relatări de la fața locului, live text, breaking news și reacții obținute în timp real. Într-un an în care situațiile se puteau schimba de la un minut la altul, viteza de transmitere a informației a fost esențială.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.