Înalta Curte: Sterilizarea populaţiei japoneze între anii 1950 şi 1990 a fost ilegală. Despăgubiri pentru 25.000 de victime

Legea sterilizării forţate, aplicată în Japonia anilor de boom în privinţa naşterilor, era neconstituţională. Acest lucru a fost stabilit de Curtea Supremă de la Tokyo, închizând o rană adâncă: 25.000 de oameni, din 1948 până în 1996, au fost obligaţi să se supună procedurii, pentru că erau consideraţi inferiori, inapţi să aibă copii.

A fost o selecţie sistemică, pe baza unei legi dure. Înalta Curte a ordonat acum guvernului de la Tokyo să plătească despăgubiri, după ce s-a stabilit că termenul de prescripţie de 20 de ani nu se aplică unor astfel de cazuri.

Directiva adoptată în 1948 pentru a „preveni naşterea urmaşilor cu defecte genetice” a stipulat că persoanele cu dizabilităţi intelectuale, boli mintale sau tulburări ereditare vor fi sterilizate forţat. O modalitate de a păstra sănătatea populaţiei, conform spiritului legii. Dar şi o modalitate de a selecta nou-născuţii, într-un anumit sens.

După 2018, 39 de persoane, inclusiv cele care au suferit intervenţii chirurgicale, au intentat procese în 12 instanţe districtuale şi instanţe inferioare din întreaga ţară.

„Este profund incorect şi nedrept să exonerăm guvernul de responsabilităţile sale având în vedere termenul de prescripţie”, a precizat cel mai înalt organ judiciar al Japoniei în ratificarea cererilor reclamanţilor, definind acţiunile statului drept „intolerabile şi contrare datoriei morale”.

Toţi cei 15 judecători s-au pronunţat în unanimitate asupra neconstituţionalităţii legislaţiei, precizând că aceasta încalcă articolul 13 din Constituţie – care garantează libertatea persoanelor de a nu se supune procedurilor fizic invazive împotriva voinţei lor – şi articolul 14, care stabileşte dreptul la egalitate pentru fiecare cetăţean.

Acesta este al 13-lea caz de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent în care Curtea Supremă din Japonia a declarat o lege neconstituţională.

Acum, statul japonez ia măsuri. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida i-a cerut ministrului responsabil cu politica copiilor, Ayuko Kato, să organizeze întâlniri faţă în faţă cu reclamanţii.

O modalitate de a-şi cere scuze, dar şi de a asculta. În realitate, sumele promise drept compensaţie nu sunt foarte mari. Dar sunt o victorie tardivă pentru cei care nu au reuşit să aibă o familie şi pentru cei care au fost forţaţi să renunţe la a avea copii.

În aceleaşi decenii, China vecină începuse „politica unui copil”, tot pentru a limita populaţia. Cuplurilor li s-a cerut să nu aibă mai mult de un copil, tocmai pentru a preveni explozia populaţiei. Era anul 1979. Acum, şi China a abandonat această politică.