„Nu voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan”. Un deputat PSD demisionează din partid din cauza reformei administrativ-teritoriale

Deputatul PSD Lucian Morar și-a anunțat, vineri, demisia din partid, fiind nemulțumit de varianta propusă de PSD privind reforma administrativ-teritorială.

El a declarat pentru Antena 3 CNN că nu este de acord cu ideea contopirii județului Maramureș cu județul Cluj în urma reformei.

„Eu nu mi-am dorit să plec din Partidul Social Democrat. Dar trebuie ca cineva să tragă semnal de alarmăâ€, a spus el într-o declaraÈ›ie pentru Antena 3 CNN.

Într-o postare pe Facebook, el a criticat varianta discutată în ultimele zile în spațiul public privind reorganizarea teritorială.

„NU voi fi niciodată de acord cu dispariÈ›ia judeÈ›ului MaramureÈ™ din punct de vedere administrativ! ÃŽn ultimele zile, agenda publică din România este dominată cu tema reorganizării administrative a țării. ÃŽn cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spaÈ›iul public, se discută de dispariÈ›ia judeÈ›ului MaramureÈ™ È™i contopirea acestuia în regiunea Cluj. Vreau să fie foarte clar: NU voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan È™i mă voi opune cu fermitate!â€, a scris Lucian Morar.

„ÎnaintaÈ™ii noÈ™tri au luptat pentru ca acest È›inut, MaramureÈ™ul, să-si păstreze identitatea È™i statutul administrativ. Din păcate, se pare că decidenÈ›ii politici de la BucureÈ™ti sau Bruxelles ai partidelor politice nu È›in cont de istoria, tradiÈ›iile È™i voinÈ›a oamenilor acestui judeÈ›. (…) Aleg să nu fac parte din acest grup de politicieni maramureÈ™eni care preferă să tacă de teama de a nu deranja conducerile naÈ›ionale ale partidelor din care fac parte. ÃŽncepând de astăzi, mă declar dizident pentru MaramureÈ™!â€, a mai adăugat acesta.

Ce presupune reforma administrativ-teritorială

Reorganizarea administrativ-teritorială discutată propusă de PSD vizează reducerea numărului de administrații locale prin comasarea unor comune și orașe. Unul dintre scenariile prezentate de PSD ia în calcul comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Potrivit datelor prezentate anterior de Dragoș Benea, cel responsabil pentru implementarea acestei reforme, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de locuitori.

Printre criteriile discutate pentru reorganizare se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, legăturile de transport și accesul la servicii publice.