„Scopul întregului efort: puterea de cumpărare începe să se refacă”. Nazare, după noile date privind economia României

Economia României a înregistrat o creÈ™tere de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier, È™i de 0,1% față de aceeaÈ™i perioadă a anului trecut, pe seria brută, potrivit datelor publicate de Institutul NaÈ›ional de Statistică (INS). Alexandru Nazare consideră că evoluÈ›ia reprezintă un semnal pozitiv, dar avertizează că „industria È™i consumul nu È™i-au revenit încăâ€.

„Datele publicate astăzi de Institutul NaÈ›ional de Statistică arată o revenire tehnică a economiei (…) Este cel mai bun ritm trimestrial din primul trimestru al anului 2022 încoace È™i vine după 3 trimestre de scădere È™i stagnareâ€, a transmis Nazare, vineri, într-o postare pe Facebook.

Nazare face o comporație cu estimarea preliminară a Eurostat pentru trimestrul al treilea indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro.

Semnal pozitiv, analizat „cu precauÈ›ieâ€

Ministrul Finanțelor a precizat că, la nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută.

„Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauÈ›ie. (…) Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toÈ›i. Tocmai de aceea, ce urmează depinde de noi. Contextul extern rămâne volatil – tensiuni geopolitice, preÈ›uri instabile la energie, incertitudine în comerÈ›ul internaÈ›ional – È™i nu îl putem controla. Ce putem controla este disciplina cu care ne construim bugetul È™i consecvenÈ›a cu care ne respectăm angajamenteleâ€, a afirmat acesta.

Nazare a indicat creșterea investițiilor publice drept unul dintre factorii care susțin revenirea economică. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de aceeași lună din 2025, după avansuri de două cifre în cele mai multe luni ale acestui an.

„CreÈ™terea construcÈ›iilor confirmă că volumul mai mare al investiÈ›iilor publice produce efecte concrete în economie. Lucrările de infrastructură susÈ›in activitatea constructorilor, comenzile către furnizori È™i ocuparea forÈ›ei de muncăâ€, a transmis ministrul.

„Nu am redus deficitul tăind investiÈ›iileâ€

Potrivit ministrul Finanțelor, în primele nouă luni ale anului au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, deficitul bugetar la nouă luni a coborât la 3,81% din PIB, față de 5,31% în perioada similară din 2025. În trimestrul al treilea, investițiile publice au ajuns la 2,33% din PIB, comparativ cu 1,67% în același trimestru al anului trecut.

„Nu am redus deficitul tăind investiÈ›iile, ci finanțând mai multe investiÈ›ii È™i cheltuind mai disciplinat în restâ€, a subliniat Alexandru Nazare.

Ministrul a mai arătat că investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar investițiile private au crescut chiar mai repede decât cele publice.

Care este „scopul întregului efortâ€, potrivit lui Nazare?

ÃŽn ceea ce priveÈ™te celelalte evoluÈ›ii economice, Nazare a menÈ›ionat că „exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august È™i de 6,3% în septembrie. InflaÈ›ia a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat vizibil, de la -6,9% în mai la -1,5% în septembrieâ€.

„Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflaÈ›ia scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efortâ€, spune ministrul.

Pe de altă parte, ministrul a atras atenția asupra costurilor ridicate ale datoriei publice. Dobânzile au costat statul peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

„Pentru ca revenirea să dureze, trebuie să continuăm redresarea finanÈ›elor publice. Deficitele mari È™i costurile ridicate ale datoriei reduc resursele disponibile pentru dezvoltare. Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeaÈ™i perioadă din 2025 – bani care nu ajung în spitale, în È™coli sau în infrastructurăâ€.

Nazare a precizat că deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, în condițiile în care importurile cresc mai repede decât exporturile.

Bugetul pentru 2027, construit pe venituri estimate realist și investiții

Ministrul Finanțelor susține că bugetul pentru 2027 trebuie construit pornind de la veniturile estimate realist, obligațiile deja asumate și investițiile care pot genera efecte de multiplicare în economie.

„Bugetul se construieÈ™te pornind de la ceea ce putem finanÈ›a, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcÈ›ia de ansamblu a bugetului, nu separat, È™i doar în limita deficitului pe care ni l-am asumatâ€, a transmis Nazare.

Acesta a precizat că prioritățile pentru anul viitor sunt„ eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei È™i selectarea investiÈ›iilor pe care le putem susÈ›ine efectiv, cu efect de multiplicare în economieâ€.

„Cu cât adoptăm mai repede bugetul pentru 2027, cu atât mai repede vom livra finanÈ›atorilor È™i agenÈ›iilor de rating confirmarea că România își continuă programul de consolidare, pe traiectoria asumatăâ€, a mai afirmat ministrul.

Nazare a subliniat că un trimestru de creÈ™tere nu înseamnă că dificultățile economice au trecut, dar arată că direcÈ›ia este corectă. „Responsabilitatea rămâne linia directoare a perioadei următoareâ€, a conchis ministrul FinanÈ›elor.