AEP, replicÄ pentru conducerea PNL: Nu puteÈi cere restructurarea instituÈiei Èi, în acelaÈi timp, sÄ blocaÈi reforma/ExplicaÈiie lui ÈuÈuianu
UPDATE ora 22:05 – Adrian ÈšuÈ›uianu respinge acuzaÈ›iile PNL privind modificarea legislaÈ›iei partidelor
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins vineri, la Digi24, acuzațiile potrivit cărora proiectul de modificare a legislației partidelor politice ar urmări blocarea unei eventuale alianțe electorale între PNL și USR în 2028. Șeful AEP a susținut că propunerile au fost discutate cu formațiunile politice încă din august și că obiectivul instituției este simplificarea procedurilor.
ÃŽntrebat despre acuzaÈ›iile formulate de PNL, ÈšuÈ›uianu a răspuns: „Este o prostie pe care o vehiculează în spaÈ›iul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea. Cu privire la înregistrarea partidurilor politice, s-a pronunÈ›at È™i Ministerul JustiÈ›iei în anul 2024 È™i CSM-ul. Atunci nu a denunÈ›at pe nimeni această chestiune iar distinsul coleg de la Partidul NaÈ›ional Liberal n-a observat, sau se face că n-a observat, elementul esenÈ›ial.â€
Președintele AEP a precizat că au existat consultări cu partidele parlamentare și neparlamentare, dar a recunoscut că acestea nu s-au desfășurat la nivelul conducerilor formațiunilor. El a menționat că Mihai Voicu a participat din partea PNL la o întâlnire organizată în august.
Referitor la propunerea ca înregistrarea partidelor să fie realizată de AEP, în locul procedurii actuale din instanță, Țuțuianu a invocat existența unor modele similare în alte state și a insistat că instituția urmărește simplificarea formalităților.
ÃŽntrebat dacă proiectul va fi preluat de Guvern, È™eful AEP a declarat: „Nu È™tiu dacă o preia cineva. (…) ÃŽl voi trimite de asemenea la Guvern È™i este pregătit un proiect de lege privind organizarea autorității electorale permanente.â€
Numărul necesar de membrii comparativ cu alte state
Țuțuianu a explicat și propunerea de creștere de la trei la o sută a numărului minim de membri fondatori necesari înființării unui partid politic, susținând că instituția a analizat legislația altor state.
„Numărul minim de membri, de exemplu, în Cipru pentru înfiinÈ›area unui partid este de 100. Am luat cel mai mică cifră dintre statele din Uniunea Europeană, unde se cere un numărâ€, a spus preÈ™edintele AEP.
Acesta a oferit È™i alte exemple: „În Germania, sistemul este altfel. ÃŽÈ›i cere 10.000 de susÈ›inători ca să poÈ›i să candidezi. Dacă discutăm, de exemplu, de CroaÈ›ia, este nevoie de 300 de membri.â€
În privința denumirilor partidelor, Țuțuianu a argumentat că acestea trebuie să fie suficient de diferite pentru a nu induce alegătorii în eroare.
„Dacă discutăm despre asociaÈ›ii È™i fundaÈ›ii sau partide, trebuie să existe elementul de distinctivitate, unde o denumire nu trebuie să fie de natură să creeze confuzie.â€
Știrea inițială:
Reacția vine Partidul Național Liberal a transmis vineri un comunicat de presă prin care a anunțat că nu susține modificarea Legii partidelor politice.
AEP respinge acuzațiile politice și cere implicarea PNL
Într-un comunicat de presă, Autoritatea Electorală Permanentă susține că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și reafirmă caracterul său autonom și apolitic.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituÈ›ie autonomă, independentă È™i apolitică, care își exercită atribuÈ›iile cu imparÈ›ialitate, în interesul democraÈ›iei È™i al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o È›intă a disputelor politice dintre partideâ€, se arată în comunicat.
Instituția susține că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului.
„Reforma instituÈ›iei nu poate fi susÈ›inută doar declarativ È™i, în acelaÈ™i timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanÈ›ii PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate È™i să contribuie activ la dezbaterea È™i adoptarea proiectuluiâ€, transmite AEP.
Cinci proiecte legislative pentru schimbarea sistemului electoral
Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care urmăresc modernizarea cadrului electoral din România.
Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice și vizarea publicului-țintă, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.
Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai mediului universitar.
În paralel, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar AEP pregătește documentația necesară unui viitor Cod electoral.
Regulamentul de funcționare a AEP, neaprobat de Parlament
Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent.
Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice.
„Prin urmare, acuzaÈ›ia că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată È™i reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 È™i 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcÈ›ionarea corectă a democraÈ›iei.â€
AEP susține că schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral.
„Reamintim că AEP se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată È™i protejată sub toate aspectele, inclusiv în declaraÈ›iile publiceâ€, se mai arată în comunicatul instituÈ›iei.

