Disputa privind relaÈia cu Canada adânceÈte tensiunile dintre Ursula von der Leyen Èi Friedrich Merz
O dispută legată de statutul pe care Uniunea Europeană ar urma să îl acorde Canadei scoate la iveală diferențele tot mai mari dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz, au declarat patru diplomați pentru POLITICO.
Berlinul și Bruxelles-ul nu sunt de acord cu propunerea lui von der Leyen de a acorda Canadei statutul de „membru asociat†al Uniunii Europene.
Discuțiile au escaladat după ce președinta Comisiei a folosit această denumire în timpul unui summit organizat la Montreal, la doar câteva ore după ce termenul fusese eliminat dintr-o declarație comună, la cererea Germaniei.
Documentul fusese aprobat de toate cele 27 de state membre.
Friedrich Merz a propus acordarea statutului de „membru asociat†Ucrainei, ca etapă în parcursul acesteia spre aderarea deplină la UE. Ideea a fost respinsă în mod categoric, inclusiv de Kiev.
Din acest motiv, oficialii germani văd insistența lui von der Leyen de a folosi aceeași denumire în cazul Canadei drept o critică la adresa propunerii cancelarului german.
Reiese foarte clar din această dispută că diferențele dintre Merz și von der Leyen sunt tot mai mari, inclusiv în privința modului în care ar trebui condusă Uniunea Europeană.
Germania a anunÈ›at că nu va aproba următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisia Europeană la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, dacă valoarea totală nu va fi redusă cu „sute de miliardeâ€.
Mai mult decât atât, propunerea lui von der Leyen de a crea un Consiliu European de Securitate nu a fost primită foarte bine la Berlin.
Guvernul german preferă un format separat, alături de Franța și Regatul Unit, pentru a putea discuțiile sensibile privind Ucraina.
„Există această dilemă instituÈ›ională între Bruxelles È™i Berlinâ€, a explicat Jan Techau, director pentru Germania în cadrul Eurasia Group È™i fost autor de discursuri în Ministerul german al Apărării.
Acesta afirmă că von der Leyen susține o integrare europeană mai puternică, în timp ce, în paralel, Merz acordă un rol mai important guvernelor naționale în deciziile Uniunii.
„Von der Leyen a adoptat o abordare puternic integraÈ›ionistă față de UE, în timp ce Merz s-a îndepărtat complet de această viziune, punând accent pe statele naÈ›ionale ca principal motor al politicii UEâ€, a spus Techau.
De ce contează denumirea de „membru asociatâ€
Nici Berlinul, nici Bruxelles-ul nu par dispuse să renunțe la pozițiile lor în această dispută. Germania și-a reafirmat opoziția în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE de miercuri, au declarat doi diplomați.
Totodată, președinta Comisiei Europene nu are în plan să renunțe la această denumire, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția sa.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, a declarat că instituÈ›ia se concentrează „în esență, pe consolidarea fundamentelor stabilite săptămâna trecută, în cadrul summituluiâ€.
Potrivit acestia, Berlinul și Bruxelles-ul au aceleași obiective în privința relației cu Canada.
La rândul său, un diplomat german a susÈ›inut că „nu există nicio diferență de fond. Ambele părÈ›i s-au angajat să creeze un parteneriat unic, de o natură pe care nu o avem cu nicio altă È›ară din afara Uniunii Europeneâ€.
Potrivit a doi diplomați europeni, diferența este una tehnică și are legătură cu modul în care Ursula von der Leyen definește statutul de „membru asociat†în cazul Canadei. În această interpretare, statutul nu ar putea fi oferit Ucrainei.
Mai exact, statutul propus pentru Canada nu ar reprezenta o etapă intermediară spre aderarea la UE și nu ar oferi avantaje precum dreptul de observator în Consiliul European.
El ar fi destinat unei țări care nu ar putea deveni niciodată membră cu drepturi depline a Uniunii, așa cum a explicat von der Leyen în discursul susținut la Montreal.
Merz și von der Leyen au viziuni diferite asupra viitorului UE
Jan Techau spune că, în ciuda acestei dispute, Berlinul și Bruxelles-ul au multe puncte comune, care nu ar trebui să fie ignorate de niciuna dintre părți.
Atât Friedrich Merz, cât și Ursula von der Leyen fac parte din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul conservator german, împărtășind idei asemănătoare în mai multe domenii, inclusiv în privința consolidării relațiilor cu Canada.
Acesta a mai spus că dosarul relaÈ›iei cu Canada a fost gestionat într-un „mod exemplarâ€. TotuÈ™i, cei doi lideri au interpretat diferit rezultatul. Pentru Ursula von der Leyen, parteneriatul cu Ottawa reprezintă „un câștig geopolitic major pentru ea È™i pentru Comisieâ€.
Dar Friedrich Merz a dezamăgit oficialii de la Bruxelles care sperau că va susține o integrare europeană mai puternică.
Se discută că acest conflict privind statutul Canadei face parte dintr-o dezbatere mai amplă, care se regăsește și în discuțiile despre bugetul european și securitatea Uniunii: cine ar trebui să conducă UE, instituțiile de la Bruxelles sau guvernele statelor membre?