Liderii industriei energetice și reprezentanții instituțiilor naționale și europene s-au reunit la București, la Romanian International Energy Conference 2026

Cea de-a opta conferință Romanian International Energie Conference (RIEC), organizată de FederaÈ›ia Patronală a Energiei (FPE) cu tema „Fields of Power | Mapping the New Energy Frontiersâ€,  a oferit un cadru de dialog asupra transformărilor din sectorul energetic È™i a provocărilor legate de securitatea aprovizionării, competitivitatea economică È™i tranziÈ›ia energetică, cu accent pe evoluÈ›iile din Europa È™i din regiunea Europei Centrale È™i de Est, conform comunicatului de final al evenimentului.

La ediția din 2026 a Romanian International Energy Conference au participat reprezentanți ai autorităților naționale și europene, ai instituțiilor de reglementare și ai unor companii importante din sectorul energetic, precum Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas și Hidroelectrica, Electrica, alături de experți și specialiști din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE), fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră.

„Avem nevoie de mai multă producÈ›ie de energieâ€

Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei, a vorbit n deschiderea evenimentului, despre resursele energetice care urmează să intre pe piață, inclusiv gazele naturale din Marea Neagră, dar și despre provocările care continuă să afecteze dezvoltarea sectorului.

„Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care putem accelera dezvoltarea proiectelor È™i aduce mai rapid noi capacități pe piață. FederaÈ›ia Patronală a Energiei lucrează în această direcÈ›ie împreună cu membrii săi È™i cu diferiÈ›i actori relevanÈ›i, pentru a grăbi ritmul de implementare È™i a pune mai repede resursele la dispoziÈ›ia pieÈ›ei.â€

În intervenția sa, Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a evidențiat provocările cu care se confruntă România în contextul apropierii sezonului rece, al evoluțiilor regionale și internaționale de pe piețele energetice și al presiunilor asupra prețurilor.

„Este foarte important să înÈ›elegem că avem nevoie de mai multă producÈ›ie de energie, atât electrică, cât È™i de gaze naturale, pentru a răspunde cererii È™i de aici È™i evoluÈ›iile în ceea ce priveÈ™te preÈ›urile pe aceastÇŽ piațǎ. Cred cÇŽ este foarte important ca ceea ce facem, în final, sÇŽ se regÇŽseascÇŽ atât la nivelul modului în care persoanele, familiile din România îşi desfÇŽÅŸoarÇŽ activitatea. Este important sÇŽ existe energie, aceastÇŽ continuitate în alimentarea cu energie, dar sÇŽ existe È™i o suportabilitate a preÈ›uluiâ€, a spus demnitarul,

La rândul său, Radu Oprea, ministrul Apărării Naționale, a evidențiat rolul strategic al energiei atât pentru securitatea națională, cât și pentru funcționarea și competitivitatea economiei. Acesta a subliniat importanța protejării investițiilor și infrastructurii energetice din Marea Neagră, precum și legătura dintre disponibilitatea energiei la costuri competitive și capacitatea industriei europene de a se dezvolta.

„Lipsa de competitivitate a economiei È™i industriilor europene vine ÅŸi din costul ridicat al energiei electrice. ÃŽn acelaÈ™i timp, din perspectiva apărării naÈ›ionale, energia înseamnă È™i logistică: este felul în care reuÅŸim sÇŽ È›inem în miÅŸcare întotdeauna, toate armele care sunt prezente azi în MAPN. Faptul cÇŽ se discutÇŽ despre sistemul de conducte NATO È™i de dezvoltarea lor este iar un aspect unde împreunÇŽ cu industria vom putea lucra. ÃŽnseamnÇŽ, dacÇŽ vreÈ›i, o piațǎ nouÇŽ pentru domniile voastre. Noi contÇŽm pe sprijinul pe care ni l-aÈ›i acordat întotdeauna. Reciproc È™i noi suntem alÇŽturi de dumneavoastrÇŽ acordând acel sprijin astfel încât investiÈ›iile în Marea NeagrÇŽ, investiÈ›iile în energia româneascÇŽ sÇŽ poatÇŽ continua.â€

„România este aÈ™teptată să fie al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanÈ›at prin ETS2â€

Primul panel, „Beyond Targets: Building a Carbon Framework That Deliversâ€, a analizat modul în care obiectivele climatice europene pot fi corelate cu realitățile economice È™i industriale ale statelor membre. DiscuÈ›iile au vizat revizuirea cadrului EU ETS, aplicarea regulamentelor privind reducerea emisiilor de metan È™i Net-Zero Industry Act È™i necesitatea unor politici care să susÈ›ină reducerea emisiilor fără a afecta competitivitatea industriei, investiÈ›iile È™i accesul la energie la preÈ›uri competitive.

Terhi Lehtonen, membră a cabinetului vicepreședintei executive a Comisiei Europene, a abordat rolul ETS2 în susținerea tranziției energetice și importanța protejării consumatorilor de eventualele creșteri ale prețurilor la energie. Aceasta a explicat că mecanismul include o măsură de protecție pentru primii doi ani de funcționare: dacă prețul certificatelor depășește 45 de euro pe tonă, vor fi eliberate certificate suplimentare din rezerva de stabilitate a pieței. Totodată, a argumentat că amânarea ETS2 ar încetini tranziția de la combustibilii fosili și ar expune societățile europene la viitoare șocuri de preț.

Referindu-se la beneficiile pentru România, Lehtonen a evidențiat fondurile care ar putea fi mobilizate prin acest mecanism:

„România este, de asemenea, aÈ™teptată să beneficieze de ETS2, atât prin veniturile obÈ›inute din licitarea certificatelor de emisii, estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro, cât È™i prin Fondul pentru climă socială, al cărui plan are un buget de 6 miliarde de euro. România este aÈ™teptată să fie al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanÈ›at prin ETS2.â€

François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), a susținut obiectivele reducerii emisiilor de metan, atrăgând însă atenția asupra dificultăților de implementare a regulamentului european. Acesta a pledat pentru reguli proporționale, fezabile tehnic și sustenabile economic, precum și pentru o perioadă de adaptare care să permită dezvoltarea mecanismelor necesare de verificare și conformare.

Svetoslav Benchev, președintele Bulgarian Petroleum and Gas Association, a atras atenția asupra diferenței dintre plafonarea prețului certificatelor de emisii și înghețarea acestuia, precum și asupra necesității ca legislația europeană să țină cont de nivelul de dezvoltare socio-economică al fiecărui stat membru. Acesta a pledat pentru un cadru legislativ predictibil, realist și orientat către investiții, amintind experiența producătorilor de biocombustibili, afectați de schimbările de direcție ale politicilor europene.

„LegislaÈ›ia trebuie adaptată la dezvoltarea socio-economică a fiecărui stat european, de la Est la Vest È™i de la Nord la Sud. Și trebuie să fie orientată către investiÈ›ii, pentru că investiÈ›iile în această parte a Europei nu sunt la un nivel suficient de bun. Avem nevoie de predictibilitate, realism È™i orientare către investiÈ›ii.â€

La rândul său, Jan Strubiński, director de analiză de piață în cadrul Polish Organization of Oil Industry and Trade (POPIHN), a atras atenția asupra necesității evaluării impactului economic al reglementărilor climatice înainte de implementare, iar Andrei Marcu, fondator și director executiv al European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition (ERCST), a susținut o abordare echilibrată a politicilor europene, bazată pe neutralitate tehnologică, mecanisme de piață și evaluarea realistă a costurilor investițiilor.

În completarea acestei perspective europene, Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova, a vorbit despre importanța cooperării cu România pentru securitatea energetică regională. Acesta a evidențiat rolul liniei Vulcănești–Chișinău, recent pusă în funcțiune, în reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova, precum și proiectele de interconectare de 400 kV Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.

„Această realizare înseamnă, în primul rând, eliminarea unei dependenÈ›e structurale istorice È™i, în al doilea rând, cea mai sigură rută de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova. Nu ne oprim aici: lucrăm împreună, pe ambele maluri, la celelalte două interconexiuni de 400 kV, care ne vor permite să consolidăm piaÈ›a regională de energie È™i schimburile reciproce.â€

Într-un mesaj adresat participanților, Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a adus în discuție legătura dintre energie, competitivitatea economiei europene și autonomia strategică a Uniunii. Acesta a susținut necesitatea unei abordări care să combine obiectivele climatice cu instrumente economice realiste, predictibilitate pentru investiții și măsuri care să protejeze industria și consumatorii de costuri excesive.

„Nu putem vorbi despre competitivitate europeană fără energie competitivă. Nu putem vorbi despre autonomie strategică dacă depindem excesiv de importuri È™i nu putem vorbi despre o tranziÈ›ie energetică reuÈ™ită dacă industria pierde investiÈ›ii, iar cetățenii nu își pot permite să își plătească facturileâ€, a spus Victor Negrescu.

„2027 înseamnă cu adevărat tranziÈ›ia companiei Romgaz de la un producător tradiÈ›ional de gaz natural într-o companie energetică integratăâ€

ParticipanÈ›ii la cel de-al doilea panel, „New Fields, Old Habitsâ€, au analizat modul în care resursele È™i oportunitățile energetice ale României pot fi transformate în investiÈ›ii concrete È™i avantaje pe termen lung. DiscuÈ›iile au vizat dezvoltarea producÈ›iei de gaze naturale, rolul hidroenergiei în echilibrarea sistemului, integrarea surselor regenerabile È™i modernizarea reÈ›elelor de distribuÈ›ie. ParticipanÈ›ii au subliniat că potenÈ›ialul de producÈ›ie trebuie susÈ›inut de infrastructură, flexibilitate, investiÈ›ii È™i un cadru de reglementare predictibil.

Răzvan Popescu, CEO Romgaz, a vorbit despre transformarea companiei într-un actor energetic integrat, cu activități care includ producția și depozitarea gazelor naturale, producția de energie electrică și dezvoltarea activităților industriale prin preluarea Azomureș. Acesta a evidențiat importanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică a României și perspectiva consolidării poziției Romgaz la nivel regional.

„2027 înseamnă cu adevărat tranziÈ›ia companiei Romgaz de la un producător tradiÈ›ional de gaz natural într-o companie energetică integrată, un grup integrat, care nu numai va asigura securitatea energetică a României, cât È™i securitatea alimentară prin AzomureÈ™. Pe de o parte avem producÈ›ia de gaz natural, depozitarea, producÈ›ia de energie electrică, cât È™i producÈ›ia de îngrășăminteâ€, a declarat È™eful Romgaz.

Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas, a explicat că dezvoltarea unor noi oportunități energetice depinde de existența unui avantaj competitiv și, mai ales, de viabilitatea lor comercială. Acesta a prezentat analiza companiei privind investițiile în energia eoliană offshore și biometan, arătând că, deși ambele au potențial, costurile ridicate reprezintă în continuare o provocare majoră. În opinia sa, accesibilitatea energiei va cântări tot mai mult în deciziile consumatorilor și în sustenabilitatea acestor investiții.

„Ne dorim să fim primul dezvoltator de biometan din România È™i sperăm să luăm decizia finală de investiÈ›ie anul viitorâ€, a afirmat Mark Beacom.

Radu Constantin, membru în Directoratul Hidroelectrica, a vorbit despre rolul hidroenergiei ca pilon de stabilitate al sistemului energetic, mai ales în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile variabile. Acesta a evidențiat importanța investițiilor în modernizarea hidroagregatelor și în capacități de stocare, precum și nevoia de predictibilitate pentru proiectele pe termen lung.

Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a atras atenția asupra decalajului dintre ritmul transformărilor din sectorul energetic și capacitatea rețelelor de distribuție de a le susține. Acesta a subliniat necesitatea intensificării investițiilor, avertizând că amânarea acestora poate genera costuri mai mari pe termen lung, inclusiv pentru consumatori.

„Orice investiÈ›ie amânată se va traduce într-o notă de plată, un cost. Când vrem să îl plătim? ÃŽl plătim astăzi sau mai târziu? Dacă vrem un cost al energiei redus în 2030, trebuie să începem de acum investiÈ›iile peste nivelul agreatâ€, a spus Alexandru Chiriță.

Dialog despre diplomația energetică și cooperarea europeană

În cadrul dialogului moderat de Daniel Apostol, Luminița Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat că evoluțiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu au schimbat modul în care trebuie privită securitatea energetică. Dependențele energetice pot deveni riscuri și vulnerabilități, iar protejarea infrastructurii critice și a rutelor de aprovizionare este esențială pentru reziliența regiunii Mării Negre.

Aceasta a evidențiat importanța cooperării dintre România, partenerii europeni și aliații NATO pentru protejarea infrastructurii maritime și energetice, inclusiv prin operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu extensii la Constanța și Varna. Totodată, a atras atenția asupra nevoii de interconectare mai bună a piețelor europene de energie electrică, care poate contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor în Europa de Sud-Est.

„Trebuie să avem energie la preÈ›uri accesibile, infrastructura energetică să fie protejată, iar cetățenii È™i companiile să È™tie că pot avea oricând la dispoziÈ›ie resursele energetice necesareâ€, a afirmat LuminiÈ›a Odobescu.

Stadiul și rolul Neptun Deep

Cel de-al treilea panel, „Energy and Security: The Battlefield Above the Pipelinesâ€, a abordat rolul strategic al Mării Negre È™i responsabilitatea României de a-È™i consolida poziÈ›ia în regiune, într-un context de securitate tot mai fragil. DiscuÈ›iile au reunit perspective din industria energetică, zona de securitate È™i cea a gestionării situaÈ›iilor de urgență, concentrându-se asupra protejării infrastructurii critice, dezvoltării capacităților de monitorizare È™i intervenÈ›ie È™i cooperării regionale.

George Scutaru, director general al New Strategy Center, a evidențiat schimbarea rolului strategic al Mării Negre după declanșarea războiului din Ucraina și necesitatea consolidării capacităților de monitorizare și detectare a amenințărilor asupra infrastructurii offshore. Acesta a subliniat importanța investițiilor în senzori și a cooperării regionale, inclusiv prin valorificarea experienței unor state precum Norvegia.

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Explorare și Producție, a prezentat stadiul proiectului Neptun Deep, aflat într-o etapă avansată de execuție. Cu aproximativ 90% din lucrări realizate și platforma instalată, proiectul se îndreaptă către obiectivul de a livra primele gaze în prima jumătate a anului 2027. Acesta a subliniat că proiectele de asemenea anvergură presupun consecvență, un cadru stabil și sigur și colaborare între companii și autorități.

Oana Ijdelea, membră a Consiliului de Administrație al Black Sea Oil & Gas, a atras atenția asupra nevoii de adaptare continuă la amenințările din regiune, de la mine marine la drone, și asupra importanței transparenței în colaborarea dintre operatori și autorități. Aceasta a subliniat că fiecare investiție trebuie privită ca parte a unui ecosistem energetic mai amplu, care include Marea Neagră și piața europeană.

Dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit despre necesitatea consolidării mecanismelor de protecție a infrastructurii critice, atât prin măsuri de prevenție, cât și prin capacități de intervenție și gestionare a consecințelor. Acesta a subliniat că operatorii privați trebuie implicați activ în protejarea infrastructurii pe care o administrează, iar cooperarea cu instituțiile statului este esențială.

„Nu se poate decât mână în mână, autoritățile împreună cu investitorul. Trebuie să facem o echipă, să lucrăm împreună. Asta este cel mai importantâ€, a afirmat Dr. Raed Arafat.

Yordan Bozhilov, director al Sofia Security Forum și fost ministru adjunct al Apărării din Bulgaria, a evidențiat importanța cooperării dintre România și Bulgaria prin schimburi regulate de informații, exerciții comune și identificarea vulnerabilităților. Acesta a subliniat că statele din regiune împărtășesc riscuri similare și pot construi împreună capacități de răspuns și reziliență.

În concluziile panelului, participanții au subliniat că următoarea etapă trebuie să pună accent pe implementarea proiectelor și consolidarea infrastructurii, nu doar pe elaborarea de noi strategii. Printre priorități se numără investițiile în rețele și interconectări, dezvoltarea capacităților de stocare, protejarea infrastructurii critice, monitorizarea amenințărilor și întărirea cooperării dintre autorități și operatorii privați. Mesajul comun a fost că reziliența se construiește prin acțiuni concrete, responsabilitate și colaborare constantă.