SURSE: Primele decizii ale Guvernului Niculescu. Cine va coordona programul SAFE, ce se întâmplă cu taxele și pensiile în 2027 și cum vor fi plătite restanțele magistraților. Rolul lui Isărescu

Una dintre primele decizii ale premierului Luca Niculescu privește coordonarea programului european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare.

Potrivit surselor Mediafax, programul va rămâne în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, fiind gestionat direct de noul șef al structurii, Oleg Ungureanu, care își preia oficial atribuțiile marți, 27 octombrie.

Decizia asigură continuitatea mecanismului de coordonare stabilit în mandatul fostului premier Ilie Bolojan.

Programul SAFE reprezintă unul dintre principalele instrumente europene de finanțare a investițiilor în industria de apărare, iar România se numără printre statele care beneficiază de cele mai mari alocări.

România a primit deja o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, transferată la 26 august 2026. Următoarele plăți vor depinde însă de progresele înregistrate în implementarea proiectelor.

Așa cum a relatat Mediafax pe 10 octombrie, pe baza informațiilor obținute direct de la Comisia Europeană, România ar putea primi următoarea tranșă în prima jumătate a anului 2027, după prezentarea unui raport privind stadiul investițiilor.

Oficialii europeni au explicat pentru Mediafax că transferurile nu sunt automate, ci sunt condiționate de implementarea proiectelor și de prezentarea unor rapoarte de progres.

În plus, România ar putea beneficia de o nouă oportunitate de finanțare. Aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea deveni disponibile pentru redistribuire, după ce Italia și Ungaria și-au redus solicitările inițiale de finanțare.

Comisia Europeană intenționează să lanseze până la sfârșitul anului 2026 o nouă rundă de cereri, la care ar putea participa și România.

Ce se întâmplă cu taxele în 2027. Guvernul analizează eliminarea facilităților fiscale

În privința fiscalității, sursele Mediafax susțin că intenția Executivului este să nu majoreze cotele de impozitare în 2027.

În schimb, la nivel guvernamental sunt analizate măsuri de extindere a bazei de impozitare, inclusiv prin eliminarea unor excepții și facilități fiscale.

Această abordare ar permite creșterea veniturilor bugetare fără modificarea cotelor generale de taxare, însă ar putea conduce la obligații fiscale mai mari pentru contribuabilii care beneficiază în prezent de regimuri preferențiale.

Deocamdată, nu a fost anunțată o listă a facilităților fiscale care ar putea fi eliminate și nici un calendar pentru adoptarea eventualelor modificări.

Politica fiscală pentru anul viitor urmează să fie definitivată în contextul elaborării bugetului pentru 2027 și al obligațiilor asumate de România privind reducerea deficitului.

Pensiile ar putea fi indexate de la 1 ianuarie. Nu există încă un procent stabilit

Indexarea pensiilor reprezintă una dintre prioritățile bugetului pentru 2027, însă Guvernul nu a stabilit încă procentul și calendarul definitiv al majorărilor, potrivit informațiilor Mediafax.

Varianta preferată este aplicarea indexării de la 1 ianuarie 2027, dar aceasta depinde de resursele bugetare disponibile.

Nu este exclusă nici posibilitatea unor ajustări în etape, în funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor statului.

Rectificare bugetară în scurt timp

Guvernul pregătește o rectificare bugetară care ar putea fi adoptată în zilele următoare sau săptămâna viitoare.

Potrivit surselor Mediafax, aceasta se va concentra asupra celor mai urgente nevoi de finanțare, inclusiv asupra problemelor semnalate de companiile din sectorul construcțiilor.

În discuțiile de la nivel guvernamental au fost ridicate și problemele facturilor neachitate de stat, precum și presiunea exercitată de administrațiile locale pentru obținerea unor fonduri suplimentare.

Deocamdată, nu există o confirmare a sumelor vehiculate public privind o presupusă gaură bugetară de aproximativ 30 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor lucrează la centralizarea datelor, urmând ca dimensiunea nevoilor de finanțare și prioritățile rectificării să fie clarificate în perioada imediat următoare.

Nu este exclusă nici organizarea unei a doua rectificări bugetare până la sfârșitul anului.

Niculescu și Isărescu vor avea consultări periodice

O altă direcție stabilită la nivelul Guvernului este consolidarea dialogului cu Banca Națională a României.

Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru discuții privind situația economică, perspectivele macroeconomice și prioritățile Executivului.

Potrivit informațiilor Mediafax, întâlnirea nu va rămâne una izolată, cei doi urmând să aibă consultări periodice, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității reducerii deficitului bugetar.

Discuțiile urmăresc o mai bună coordonare între politicile economice ale Guvernului și politica monetară a băncii centrale, cu respectarea atribuțiilor distincte ale celor două instituții.

Noul Executiv și-a propus să finalizeze proiectul bugetului de stat pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.

Guvernul caută o soluție pentru cele 5 miliarde de lei datorate magistraților

O altă problemă aflată pe masa noului Executiv este plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.

Guvernul caută o soluție pentru cele 5 miliarde de lei datorate magistraților

O altă problemă urgentă aflată pe masa noului Executiv este plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.

Premierul Luca Niculescu a fost întrebat de Mediafax, chiar în prima sa conferință de presă după preluarea mandatului, care este planul Guvernului pentru plata acestor restanțe. Șeful Executivului a recunoscut că este o problemă urgentă și a declarat că va reveni cu un răspuns și cu o soluție.

Potrivit surselor Mediafax, Guvernul pregătește acum un set de măsuri financiare și legislative care să țină cont de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind eșalonarea plăților.

CEDO a respins cererile formulate de magistrați și foști magistrați români care contestaseră amânarea și eșalonarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Instanța europeană a apreciat că, în circumstanțele analizate, măsurile adoptate de statul român au fost justificate de situația economică și bugetară excepțională.

Decizia nu anulează însă obligațiile financiare ale statului față de magistrați, ci permite continuarea plăților eșalonate în condițiile analizate de Curte.