Zona în care locuim poate influenÈa riscul îmbolnÄvirii de demenÈÄ. SpaÈiile verzi, importante pentru sÄnÄtate
Un nou studiu realizat de Universitatea din Stockholm È™i Institutul Karolinska din Suedia a arătat că prezenÈ›a unui spaÈ›iu verde mai extins în apropierea locuinÈ›ei este asociată cu un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență, potrivit Euronews.Â
„Acest lucru evidenÈ›iază faptul că mediul înconjurător imediat al locuinÈ›ei reprezintă un element important în crearea condiÈ›iilor care favorizează sănătatea creierului È™i îmbătrânirea sănătoasăâ€, afirmă Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării È™i coautoare principală a studiului.
Studiul, publicat în revista „Alzheimer’s & Dementiaâ€, a inclus aproape 3.000 de participanÈ›i care au fost urmăriÈ›i timp de 16 ani. Cercetătorii au cartografiat cât de prezentă a fost vegetaÈ›ia din jurul locuinÈ›elor acestor oameni. ExperÈ›ii au monitorizat È™i sănătatea creierului în ceea ce priveÈ™te procesul gândirii È™i al procesării emoÈ›iilor, È™i evoluÈ›ia demenÈ›ei de-a lungul timpului.
Ei au constatat că oamenii care locuiesc în vecinătatea spațiilor verzi sunt mai protejați împotriva demenței.
Asocierea dintre mediul înconjurător al locuinÈ›elor celor aproape 3.000 de participanÈ›i la studiu È™i un creier mai sănătos È™i mai rezilient în cazul demenÈ›ei a fost mai puternică în cazul persoanelor care locuiau în prejma spaÈ›iilor verzi mai precis pe o rază de 100 de metri. Pe măsură ce distanÈ›a dintre locuință È™i spaÈ›iile verzi a crescut, asocierea „a slăbitâ€.
De ce riscul de demență poate scădea dacă avem în vecinătate spații verzi?
Autorii studiului au evidențiat mai multe motive. Există factori direcți, precum reducerea stresului, încurajarea comportamentelor benefice pentru sănătate, un somn mai bun, mai multă mișcare, dar și coeziunea socială, adică implicarea în comunitate.
„Mediile naturale È™i spaÈ›iile verzi pot contribui la refacerea psihologică, pot reduce stresul È™i pot spori sentimentul de bunăstareâ€, declară Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării.
În ceea ce privește factorii indirecți, spațiile verzi pot contribui la protejarea sănătăți întregului corp, precum reducerea expunerii la factori de mediu cum ar fii zgomotul traficului, poluarea aerului și căldura extremă, potrivit autorilor studiului.
Un laitmotiv pentru strategiile de urbanism
În 2025, se estimează că în Uniunea Europeană trăiau 9 milioane de persoane cu demență, iar se preconizează că această cifră va crește la peste 14 milioane până în 2050. De asemenea, în prezent, demența este a 5-a cauză de deces la nivel mondial, în ceea ce privește bolile netransmisibile.
În ceea ce privește datele din țara noastră, potrivit INSP, 12.173 de români s-au îmbolnăvit în 2024 de Alzheimer, care este unul dintre cele mai populare tipuri de demență.
Prevalența îmbolnăvirii cu această boală va avea o creștere accelerată, ajungând, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation.
Potrivit studiului actual, numărul în creștere de îmbolnăviri subliniază necesitatea unor noi strategii, precum planificarea urbană durabilă care să susțină sănătatea creierului.
„Sănătatea creierului trebuie luată în considerare atunci când planificăm È™i dezvoltăm oraÈ™ele È™i mediile noastre rezidenÈ›ialeâ€, a afirmat Stenfors.
Tineri stau sub un copac pe malul lacului Cișmigiu, in București, duminică, 23 august 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Spații verzi mai accesibile
„SpaÈ›iile verzi din jurul locuinÈ›elor noastre pot constitui o resursă comună pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice È™i biodiversitateâ€, a adăugat coordonatoarea studiului.
Pentru a atinge acest obiectiv, este important atât să protejăm vegetația existentă, cât și să creăm medii verzi accesibile și utilizabile de către persoane cu nevoi și abilități diferite, au mai subliniat autorii.
Impactul mediului asupra sănătății creierului a câștigat tot mai multă atenție în ultimii ani, după cum a declarat un expert pentru Euronews Health.
„Mediul direct, dar È™i mediul mai larg din perspectiva organizării locuinÈ›elor, are un impact asupra somnului È™i, în general, asupra sănătății creieruluiâ€, a declarat neurologul Ulf Kallweit, copreÈ™edinte al grupului de lucru privind influenÈ›ele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie.