COMENTARIU Adrian Onciu: După Statele Unite, conflictul Globalişti vs Patrioţi se încinge şi în Uniunea Europeană

Poloniei şi Ungariei li s-au alăturat alte 14 state, prin reprezentanţii lor care împărtăşesc aceleaşi valori cu privire la Uniunea Europeană. 

Într-un preambul al Declaraţiei comune semnată de liderii de dreapta din cele 16 state, premierul Viktor Orban a publicat în mass-media un comunicat în care evocă şapte propuneri pentru viitorul Europei. Deloc surprinzător, presa din România nu le-a prezentat integral, de parcă ar fi fost vorba despre o incitare la răsturnarea prin violenţă a puterii legitime de la Bruxelles. Iată-le, punct cu punct:

1. Se edifică la Bruxelles un super-stat căruia nimeni nu i-a dat mandat. Noi spunem NU imperiului european.

2. Deciziile trebuie să fie luate de către lideri aleşi şi nu de ONG-uri. Guvernul Ungariei spune nu externalizării statului de drept.

3. Integrarea este un mijloc, nu un scop în sine. Trebuie să abolim obiectivul unei Uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei.

4. Trebuie să apărăm popoarele Europei de pericolul migraţiei în masă şi de ameninţarea viitoarelor pandemii.

5. Pledăm împotriva unei Europe federale şi a relaţiilor prea procedurale între state. Suntem pentru o Europă a naţiunilor cu relaţii articulate în esenţă în jurul economiei. Succesele economice comune sunt forţa integrării europene.

6. Parlamentul European s-a dovedit a fi o fundătură: el îşi reprezintă exclusiv propriile interese ideologice şi instituţionale. Trebuie consolidat rolul parlamentelor naţionale.

7. Serbia trebuie admisă în Uniunea Europeană.

Aşadar, dacă pentru actualii lideri de la Bruxelles reformarea UE se traduce prin federalizare, pierderea suveranităţii statelor membre şi consolidarea instituţiilor centrale, în cazul conservatorilor reformarea înseamnă mai puţină integrare, mai puţină birocraţie şi întărirea puterii parlamentelor naţionale în raport cu Parlamentul European.

Printre semnatarii declaraţiei sus-amintite se numără Viktor Orban (Ungaria), Matteo Salvini (Italia), Jaroslaw Kaczynski (Polonia), Marine Le Pen (Franţa) şi Santiago Abascal (Spania).

Marine Le Pen a subliniat că documentul reprezintă baza unei activităţi culturale şi politice comune.

“Într-un moment în care globaliştii şi europeniştii lansează Conferinţa privind viitorul Europei, ce are ca scop creşterea puterii organismelor europene, acordul de astăzi este prima piatră de temelie către constituirea unei mari alianţe în Parlamentul European“, se arată în declaraţia comună.

Conservatorii susţin că Uniunea Europeană continuă să urmeze calea federalistă în detrimentul popoarelor, ”inima civilizaţiei noastre”. Încercările de a transforma instituţiile europene în organisme suprastatale, prioritare în raport cu instituţiile constituţionale naţionale (vezi polemica legată de CCR, CJUE şi deciza Curţii de Apel Piteşti) creează haos, subminează sensul tratatelor, pun sub semnul întrebării rolul fundamental al constituţiilor statelor membre. Disputele cu privire la competenţe sunt soluţionate prin impunerea brutală a voinţei Bruxelles-ului, cu sprijinul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene – o instituţie doar aparent independentă.

”Supraactivitatea moralistă pe care am văzut-o în ultimii ani în instituţiile UE a dus la o tendinţă periculoasă de a impune un monopol ideologic. Acest lucru distruge baza pentru funcţionarea comunităţii europene ca una a naţiunilor libere. Cooperarea naţiunilor europene ar trebui să se bazeze pe tradiţie, respectul pentru cultura şi istoria statelor europene, respectul pentru moştenirea iudeo-creştină a Europei şi valorile comune care unesc naţiunile noastre, şi nu pe distrugerea lor”, punctează semnatarii Declaraţiei comune.

Conservatorii urmăresc să stabilească un set de ”competenţe inviolabile” ale statelor membre UE şi un mecanism adecvat de protecţie a acestora, cu participarea instanţelor constituţionale naţionale sau organismelor echivalente.

De cealaltă parte, globaliştii aflaţi la butoane în birourile de la Bruxelles militează pentru subminarea la maxim a competenţelor instituţiilor naţionale, în special ale celor legate de stabilirea priorităţii legislaţiei comunitare în raport cu cea locală. Totul în scopul (nobil, evident!) al aducerii păcii şi prosperităţii în rândul popoarelor europene. Globaliştii îi acuză pe patrioţi că ”au o viziune strâmbă despre patriotism” şi uită că naţionalismul a stat la baza izbucnirii celui de-al doilea război mondial. ”Uniunea Europeană nu numai că a adus pacea, dar ne permite să facem faţă împreună problemelor: planul de redresare ca să depăşim criza, o strategie de vaccinare a tuturor europenilor, a liberei circulaţii, precum şi posibilitatea de a avea o voce cu greutate în lume”, susţine Iratxe García Pérez, liderul grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.

Dacă în Statele Unite războiul ideologic dintre globalişti şi patrioţi (aka liberali vs conservatori sau democraţi vs republicani) se deruleză deja de ceva vreme, în Europa taberele de-abia acum se conturează la nivelul cel mai înalt al politicii. Oile rătăcite Ungaria şi Polonia par a-şi fi găsit, în sfârşit, aliaţi. Rămâne de văzut dacă declaraţia semnată de cei 16 va produce şi efecte pe viitor sau va rămâne doar o simplă listă de bune intenţii. Oricum, conflictul se anunţă a fi cel puţin la fel de crâncen ca în Statele Unite.

Semnatarilor declaraţiei urmează se se întâlnească la Varşovia, în luna septembrie, motiv de reală îngrijorare pentru Puterea de la Bruxelles.

p.s. For our strategic partners, Happy 4th of July!