Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă emoţie umană, care explică de ce plângem de bucurie

O experimentăm la unele dintre cele mai importante evenimente din viaţa noastră – naşteri, nunţi şi înmormântări – şi este în mod obişnuit exploatată de scriitori, regizori şi agenţi de marketing pentru a spori impactul emoţional al poveştilor lor. Cei mai cinici ar putea considera conceptul empatic şi sentimental, dar cele mai recente cercetări sugerează că emoţia kama muta poate fi folosită şi în politică.

Antropologul psihologic Alan Fiske, care studiază acest fenomen de peste un deceniu, descrie emoţia dând ca exemplu o pisicuţă pierdută. „Dacă ai vedea-o afară, te-ai duce să o ridici şi să o împiedici să fie călcată de un camion, ai verifica dacă îi este foame şi te-ai asigura că îi este cald şi este în siguranţă”, spune el. „Inima ta este alături de ea.”

Acest sentiment este chiar kama muta. Potrivit lui Fiske şi colegilor săi, kama muta a evoluat pentru a ne lega de ceilalţi şi pentru a ne consolida relaţiile. „Te motivează să îmbrăţişezi şi să ai grijă de alţi oameni”, spune Jon Zabala, cercetător la Universitatea din Ţara Bascilor.

Interesul lui Fiske pentru kama muta a început în urmă cu mai bine de 10 ani, în timpul unei delegaţii în Norvegia, unde era alături de cei doi prieteni şi colaboratori ai săi, psihologii Thomas Schubert şi Beate Seibt. Într-o zi, conversaţia s-a îndreptat către filmele pentru copii şi filmele cu supereroi. Schubert s-a întrebat de ce plângea la finalurile acestora.

După unele reflecţii şi discuţii, cercetătorii au început să suspecteze că această reacţie imediată, involuntară, reflecta o emoţie care nu fusese studiată ştiinţific.

„Toţi psihologii au presupus că plânsul înseamnă tristeţe”, spune Fiske, însă lacrimile descrise de Schubert erau legate de evenimente pozitive. Într-un film cu supereroi, de exemplu, este mai puţin probabil să plângi atunci când supereroul este zdrobit şi învins decât atunci când prietenii săi vin să-l salveze – un moment de speranţă. „Am fost atât de intrigaţi de această emoţie încât am început să o studiem”, spune Fiske, care lucrează la Universitatea din California, Los Angeles.

În timp ce încerca să adune cât mai multe informaţii despre emoţie, Fiske a început să caute un termen care să descrie perfect sentimentul pe care spera să-l capteze. După multe căutări, a ajuns la kama muta, un vechi termen sanscrit care înseamnă „mişcat de iubire”.

Cercetarea iniţială a evidenţiat o serie de caracteristici care ar defini ştiinţific emoţia. Kama muta, au declarat cercetătorii, este un sentiment scurt şi pozitiv (sau dulce-amar), însoţit de o căldură în piept, piele de găină pe piele, frisoane pe gât şi lacrimi în ochi şi apare în timpul intensificării bruşte a „relaţiilor împărtăşite” cu prietenii, familia, iubiţii sau membrii aceleiaşi comunităţi.

Totuşi, spun specialiştii, există mulţi alţi stimuli. Poate fi vorba despre vecinul în vârstă care vă face supă când sunteţi bolnav, sau despre un poet care descrie greutăţile prin care a trecut. În fiecare caz, pielea de găină şi lacrimile provin din conexiunea la care sunteţi martori sau pe care o experimentaţi personal.

Cercetările au arătat că politicienii pot folosi emoţia în avantajul lor, studiile constatând că reclamele de campanie ale democraţilor şi republicanilor la alegerile prezidenţiale din 2016 au provocat kama muta în rândul susţinătorilor lor – şi au crescut intenţia acestora de a vota.

La mai bine de un deceniu de la primele sale conversaţii pe această temă, Fiske se consideră acum un „cunoscător” al emoţiei în toate aspectele sale. „Unul dintre lucrurile frumoase legate de descoperirea acestei emoţii este că o poţi savura… Când o simţi, îţi dai seama că eşti o persoană iubitoare şi că ceilalţi oameni te iubesc.”