Iohannis atrage atenţia asupra preţurilor diferite la energie în Europa

Agenda reuniunii informale a Consiliului European a inclus discuţii aprofundate privind modalităţile de consolidare a competitivităţii Uniunii Europene, în continuarea discuţiilor pe aceeaşi temă de la Consiliul European din octombrie 2024. Schimbul de opinii a avut la bază inclusiv recomandările incluse în raportul întocmit de Enrico Letta, intitulat Mult mai mult decât o piaţă, şi cel întocmit de Mario Draghi, intitulat Viitorul competitivităţii europene.

Liderii UE au adoptat, cu prilejul reuniunii, o Declaraţie politică privind un nou Pact pentru competitivitate, care reflectă o serie de obiective de stimulare a creşterii competitivităţii UE, aceste obiective urmând să ghideze activitatea instituţiilor europene în perioada următoarem, informează Administraţia Prezidenţială.

Declaraţia de la Budapesta menţionează o serie de principii şi domenii de acţiune esenţiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivităţii europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, a convergenţei, precum şi a condiţiilor de concurenţă echitabilă în interiorul UE şi la nivel global, respectiv angajamentul de a acţiona în unitate şi solidaritate în beneficiul tuturor cetăţenilor UE, al mediului de afaceri şi al statelor membre.

În conformitate cu aceste principii, textul Declaraţiei evidenţiază importanţa unei acţiuni coerente şi comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivităţii, cu sprijinul tuturor instrumentelor şi politicilor UE. În context, Declaraţia evidenţiază rolul pieţei unice ca stimulent pentru inovare, investiţii, convergenţă, creştere economică, conectivitate şi rezilienţă economică.

De asemenea, Declaraţia face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor şi investiţiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Pieţelor de Capital. În textul Declaraţiei, se menţionează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în acelaşi timp, a industriilor tradiţionale aflate în tranziţie. În egală măsură, Declaraţia evidenţiază importanţa pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităţilor în acest sector, a cercetării şi inovării, suveranităţii energetice strategice şi obiectivului neutralităţii climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambiţioase, puternice şi deschise, precum şi a unui sector agricol competitiv, rezilient şi sustenabil, care să asigure un cadru stabil şi predictibil pentru fermieri. În susţinerea acestor obiective, Declaraţia face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative şi la eficientizarea acţiunii de legiferare la nivel UE.

Iohannis a punctat rolul semnificativ al competitivităţii în cadrul acţiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condiţiile în care Uniunea doreşte să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. De asemenea, preşedintele a făcut referire la importanţa unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcţiilor prioritare de consolidare a competitivităţii, cu luarea în considerare a rolului acţiunii europene în toate domeniile: creştere economică şi investiţii, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia – energie, transport, digital), apărare, educaţie sau combaterea schimbărilor climatice.

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra importanţei unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ţinte şi termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităţilor tuturor statelor membre.

Iohannis a evidenţiat, totodată, că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete şi, în acelaşi timp, unul dintre factorii cheie ai competitivităţii. În acest sens, a insistat că politica de coeziune şi convergenţa trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acţiunile viitoare de consolidare a competitivităţii Uniunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potenţialului Pieţei Unice, ca motor al coeziunii şi al competitivităţii europene. A susţinut, de asemenea, importanţa eliminării tuturor barierelor din Piaţa Unică şi asigurarea deplină a libertăţii de circulaţie pe toate componentele sale, pentru a obţine o Piaţă Unică complet funcţională.

Preşedintele României a pledat, în acelaşi timp, pentru consolidarea conectivităţii, inclusiv a interconectivităţii cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.

Klaus Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea şi modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susţinerea eforturilor de creştere a competitivităţii industriilor mari consumatoare de energie şi asigurarea unor condiţii favorabile pentru o dezvoltare unitară şi echilibrată a capacităţilor de producţie în cadrul UE. A evidenţiat, totodată, necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să ţină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum ţara noastră.

În ceea ce priveşte energia, preşedintele a reliefat disparităţile regionale înregistrate de preţurile la energie. A arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenţie pentru a asigura o tranziţie verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat şi rezilient este esenţial pentru creşterea competitivităţii globale a Uniunii. În acest sens, Iohannis a exprimat susţinere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la preţuri accesibile, sigure şi curate pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile din UE, precum şi o conectivitate sporită.

În context, preşedintele a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor ţări partenere precum Ucraina şi Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securităţii, dar şi din cea a competitivităţii UE şi a vecinătăţii sale.

În ceea ce priveşte aspectele de finanţare a acţiunilor de creştere a competitivităţii, Iohannis s-a pronunţat pentru un mix de surse publice şi private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivităţii europene.

Preşedintele României a evidenţiat faptul că atingerea obiectivelor de creştere a competitivităţii şi a dublei tranziţii va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerenţa acestora cu politica socială şi de a oferi beneficii tangibile şi bunăstare cetăţenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziţia energetică şi digitală este justă şi incluzivă şi nu va duce la creşterea decalajelor sociale.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creşterii competitivităţii generale a UE, subliniind că poziţia fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.

Discuţiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat şi rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele alegerilor şi subliniind importanţa Parteneriatului Strategic dintre UE şi Statele Unite, care este vital pentru securitatea şi bunăstarea cetăţenilor de pe ambele continente şi dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienţei şi a competitivităţii UE este cu atât mai necesară şi relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relaţia cu SUA.