Alegeri parlamentare. Ce este pragul electoral şi ce partide se bat să îl treacă. Pragul alternativ – cum poate un partid ce ia sub 5% să intre totuşi în parlament

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, şi anume 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale ( judeţe).

 

În România, pragul electoral este de 5% pentru partidele politice care candidează individual, 8% pentru alianţele politice, şi 6% pentru grupurile independente de partide.

 

De asemenea, condiţia de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obţinut 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. În acest caz respectivul competitor va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului, precizează BEC.

 

Aceste prevederi nu se aplică organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au depus candidaturi la nivel naţional

Avantajul pragului electoral

Stabilitatea politică: Pragul electoral contribuie la stabilitatea politică, reducând riscul de a crea un sistem parlamentară cu prea multe partide mici, care ar putea face imposibilă formarea unor majorităţi stabile şi numirea unui guvern. Praguri mai mici există în state precum Belgia şi Ţările de Jos unde au existat situaţii de lungă durată fără o majoritate de guvernare. Prin limitarea numărului de partide care ajung în Parlament, pragul electoral ajută la formarea unor majorităţi mai clare şi mai uşor de gestionat, facilitând guvernarea eficientă.

Dezavantajul pragului electoral

Exclude partidele mici. Deşi am explicat mai sus că este necesar să ai un număr rezonabil de partied parlamentare pentru a avea o coaliţie uşor de format, acest lucru este o sabie cu două tăişuri. 

 

Unul dintre cele mai criticate aspecte ale pragului electoral este faptul că poate duce la excluderea unor partide mici ce nu au capacitatea să pună candidaţi în toate judeţele ţării din lipsa unei infrastructuri de partid. 

 

Pragul electoral poate limita diversitatea politică, prin faptul că favorizează partidele mari şi reduce reprezentarea altor voci sau ideologii care nu reuşesc să atingă pragul. Aceasta poate duce la o uniformizare a opţiunilor politice disponibile pentru alegători. Partide cu teme specifice ( mediu, drepturi etc) sunt nevoite să acopere o arie mai largă pentru a atrage votanţi din toate păturile societăţii.

 

Un alt dezavantaj este că, în unele situaţii, pragul electoral poate duce la un rezultat în care ponderea de voturi nu este reflectată în mod echitabil în distribuţia mandatelor. De exemplu, un partid care obţine 4,9% din voturi nu va avea niciun loc în Parlament, iar acest lucru poate fi perceput ca fiind injust.

Ce partide se bat pentru a atinge pragul electoral?

PSD, PNL, USR şi AUR pare sigure că vor trece pragul, dar alte partide mai mici speră că vor reuşi să atingă cei 5% necesari pentru a ajunge în Parlament.

 

UDMR a reuşit mereu să atingă pragul, dar scorul de la prezidenţiale ridică un semn de îngrijorare. Partidul se poate baza însă şi pe pargul alternativ.

 

SOS a reuşit să depăşescă pragul în iunie, dar acum voturile blocului suveranist par să fie fragmentate. Partidul Dianei Şoşoacă încercă să mobilizeze electoratul în aceste zile pe reţelele de socializare.

 

REPER este partidul cu cele mai bune şanse din cele mici să atingă pragul de 5% dacă ne bazăm pe rezultatele de la Europarlamentare unde a trecut de 3,5%. Partidul s-a despărţit de Dacian Cioloş şi s-a focusat în acestă campanie pe zona de online şi reţele de socializare. Ppe listă se găsesc Dragoş-Nicolae Pîslaru şi Ramona Strugariu, foşti eurodeputati.

 

Programul lor este unul de centru stânga

 

Reper promite o Românie a prosperităţii prin progres, prin dezvoltarea tuturor, prin folosirea echitabila a resurselor pentru fiecare.

 

Investiţia într-o educaţie incluzivă,  echitabilă şi de calitate — minimum  6% din PIB pentru educaţie. Un stat deschis, democratic, drept, digitalizat, descentralizat. O economie performantă, un antreprenoriat etic şi competitive. Dreptate socială şi echitate Sănătate şi calitatea vieţii. Mediu, dezvoltare sustenabilă şi schimbări climatice.

 

SENS este o mişcare politică ce a crescut cel mai mult în ultimele luni. Mişcare s-a născut după alegerile Europarlamentare în jurul echipei ce l-a ajutat pe Nicu Ştefănuţă să obţină poziţia în Parlamentul European ca independent. Mişcarea se indentifică ca fiind una progresită. Pe liste se regăsesc Ana Ciceală, candidat la primăria Sectorului 3 în vară, Florina Presadă, senator.

 

Idei din programul SENS

 

Locuinţe Sociale, Terapie Decontată, Drepturile Femeilor, Drepturile LGBTQIA+, Prevenirea şi adaptarea la schimbările climatice, Energie Verde

 

DREPT – partid de centru-centru

 

DREPT s-a format în jurul candidatului independent la Europarlamentare Vlad Gheorghe ce a obţinut un scor bun, dar nu a obţinut necesarul pentru mandat.

 

DREPT se identifică ca fiind o platformă pentru independenţi şi partide locale. Pe listă se găsesc Vlad Gheorghe, fost eurodeputat, Cosette Chichirău, deputat şi candidat în Iaşi la primărie în vară.

 

Idei din programul DREPT

 

Educaţie, Justiţie pentru toţi, Sănătatea pacientului, spitale sigure, sănătatea sistemului medical, Democratizarea statului, spargerea oligarhiei de partid, Drepturile femeilor, Profesionalizare şi respect pentru excelenţa meseriilor; etica serviciului public

 

POT

 

Partidul Oamenilor Tineri nu era până recent în cursa pentru prag, dar victoria lui Călin Georgescu din primul tur ale alegerilor prezidenţiale a propulsat partidul pe reţelele de socializare. Partidul Oamenilor Tineri l-a susţinut public pe Călin Georgescu înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale. Menţionam că într-un interviu TV, Călin Georgescu a spus că nu susţine vreun partid în alegerile de duminică.

 

Formaţiunea politică a fost fondată de către deputata Anamaria Gavrilă (41 de ani). Ea a intrat în Parlament în 2020, pe listele AUR, partid condus de George Simion. Pe liste se găseşte fondatoare alături de alte aproximativ 80 de persoane.

 

Idei din programul POT

 

Familiile sunt baza societăţii, iar sănătatea şi bunăstarea lor reprezintă un factor esenţial pentru o Românie puternică şi prosperă.

 

Tinerii au dreptul la competenţe, resurse şi un mediu care să le permită să exceleze.

Ce partide politice propun candidaţi la alegerile parlamentare 2024

• Partidul Social Democrat (PSD)
• Partidul Naţional Liberal (PNL)
• Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
• Forţa Dreptei (FD)
• Uniunea Salvaţi România (USR)
• Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
• Partidul S.O.S. România
• Partidul Naţional Conservator Român (PNCR)
• Partidul Social Democrat Independent (PSDI)
• Partidul România în Acţiune
• România Socialistă
• Partidul Social Democrat Unit
• Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN)
• Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
• Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT)
• Alianţa Naţional Creştină
• Patrioţii Poporului Român
• Partidul Oamenilor Tineri (POT)
• Partidul Ecologist Român
• Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (SENS)
• Partidul Noua Românie
• Liga Acţiunii Naţionale
• Partidul Republican din România
• Partidul Oamenilor Credincioşi
• Partidul Verde
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
• Uniunea Geto-Dacilor
• Partidul Patria
• Partidul Dreptăţii
• Partidul Pensionarilor Uniţi
• Partidul Phralipe al Romilor