Retrospectivă 2024. Topul celor mai importante evenimente din sectorul bancar

Scăderea dobânzilor, odată cu temperarea inflaţiei, redresarea creditării, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, o nouă conducere a BNR, creşterea ponderii activelor băncilor cu capital românesc spre 40%, profitul record din banking, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL, de circa 2,5%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2024.

Anul 2024 a adus scăderea inflaţiei spre 5%, precum şi ajustarea dobânzilor pe piaţa interbancară sub 6%, iar BNR a operat două ajustări ale dobânzii-cheie, până la 6,5%, de la 7% în 2023.

Cursul valutar leu/euro a fost relativ stabil şi în anul 2024, sub 4,98 lei/euro, în contextul unor deficite tot mai mari.

1. BNR a dat în vara anului 2024 star­tul relaxării monetare, aş­tep­tată de toată lumea, re­du­când de două ori dobânda-cheie, până la 6,5%, de la 7% în 2023. Şi dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut, ROBOR şi IRCC fiind sub 6%. Infla­ţia anuală a fost în noiembrie 2024 de 5,1%, sub nivelul din 2023, dar şi sub dobânda-cheie.

Scăderea inflaţiei a convins boardul băncii centrale să reducă în luna iulie 2024 dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde a staţionat timp de un an şi jumătate. Ulterior, în luna august Banca Naţională a României (BNR) a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%, nivel menţinut apoi până la finalul anului. Semnalele transmise dinspre banca centrală indică posibilitatea reluării procesului de reducere a dobânzii-cheie în perspectivă, imediat ce inflaţia se duce în jos într-o manieră susţinută, sustenabilă.

Şi dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a coborât până la 5,91%. Iar în T4/2024 indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), folosit la creditele de după mai 2019, a fost de 5,99%.

În 2024, inflaţia a coborât treptat, rata anuală ajungând în noiembrie la 5,1%, sub nivelul din 2023 de circa 7%, dar şi sub dobânda-cheie.

Privind situaţia politicii monetare re­trospectiv, ne amintim că în anul 2023 BNR a realizat o majorare a dobânzii-cheie, până la 7%, după cele opt creşteri operate în 2022.

2. Consolidarea sectorului ban­car continuă. După pri­mirea aprobărilor necesare, 2024 a adus finalizarea celor trei tranzacţii bancare de M&A anunţate în 2023, respectiv preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit Bank cu Alpha Bank şi absorbţia First Bank de către Intesa Sanpaolo. Urmează procesele de integrare a băncilor preluate.

♦ Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România după active, a finalizat în iulie 2024 tranzacţia pentru achiziţia integrală a OTP Bank România de la grupul maghiar. Iar în 28 februarie 2025 se va finaliza integrarea OTP Bank România prin fuziunea celor două bănci. Integrarea este coordonată de Luminiţa Runcan, în calitate de director general al OTP Bank România. Primul pas al acestei tranzacţii a fost făcut în februarie 2024, când Banca Transilvania şi OTP Group au semnat acordul de achiziţie.

♦ Italienii de la UniCredit au cumpărat Alpha Bank România de la greci, tranzacţia de preluare a pachetului majoritar de acţiuni fiind finalizată la începutul lunii noiembrie. Acum se derulează procesul de integrare, iar fuziunea prin absorbţie este estimată pentru a doua jumătate a anului 2025. UniCredit a achiziţionat de la Alpha International Holdings un pachet de acţiuni reprezentând 90,1% din Alpha Bank România. Iar grecii de la Alpha Holdings vor primi circa 255 mil. euro şi 9,9% din capitalul social al entităţii nou create pe piaţa din România. UniCredit a desemnat-o pe Antoaneta Curteanu să coordoneze, din poziţia de nou preşedinte executiv al Alpha Bank România, procesul de integrare în UniCredit România.

♦ La începutul verii anului 2024 şi grupul italian Intesa Sanpaolo a finalizat achiziţia First Bank (România) de la fondul privat de investiţii J.C. Flowers & Co din SUA. În urma achiziţiei First Bank, italienii de la Intesa Sanpaolo îşi dublează prezenţa în România, ţară în care sunt prezenţi din 1996. Deocamdată, First Bank şi Intesa Sanpaolo Bank România sunt două entităţi bancare distincte, ambele făcând parte din Divizia Bănci Subsidiare Internaţionale a Intesa Sanpaolo. Odată cu această tranzacţie au apărut şi schimbări în top managementul Intesa din România, Alessio Cioni devenind noul CEO.3. Anul 2024 a fost anul alegerii noii conduceri a Băncii Naţionale a României. Mugur Isărescu a fost votat de Parlament pentru al şaptelea mandat în fruntea BNR. Noul board al BNR include patru nume noi.

Anul 2024 a venit cu alegeri pentru echipa de conducere a Băncii Naţionale a României. Al şaptelea Consiliu de Administraţie al BNR de după Revoluţie, cu cinci oameni din vechiul board şi patru oameni noi, a fost votat la începutul lunii octombrie de Parlament, ocupând cele nouă fotolii din celebra sală de consiliu de la banca centrală. Conducerea BNR are un mandat pe 5 ani. Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR, Leonardo Badea a devenit prim-viceguvernator, iar Florin Georgescu şi Cosmin Mari­nescu sunt viceguvernatori ai noului board al băncii centrale, care gestionează politica monetară şi sistemul bancar. Cosmin Mari­nescu (vice­guvernator), Au­ra Gabriela So­col (mem­bru), Ro­berta Ana­stase (membru) şi Alexandru Nazare (membru) sunt nou-intraţi în CA-ul BNR.

4. România a ajuns să controleze aproape 40% din activele totale ale sistemului bancar autohton. Ponderea activelor băncilor cu capital străin a scăzut la un minim de 62,4%, în timp ce ponderea activelor băncilor cu capital majoritar românesc, public şi privat, a urcat la 37,6%.

Una dintre schimbările vizibile în ultimii ani şi pe piaţa bancară românească a fost cea de reducere a ponderii capitalului străin şi de creştere a ponderii capitalului românesc. Această tendinţă s-a accentuat în 2024 şi cel mai probabil va continua, având în vedere şi contextul internaţional marcat de ascensiunea suveranismului şi naţionalismului.

Ponderea activelor băncilor cu capital străin a scăzut în septembrie 2024 la un minim de 62,4%, în timp ce ponderea activelor băncilor cu capital majoritar românesc, public şi privat, a urcat la 37,6%, conform datelor BNR de la final de 9 luni/2024.

Cea mai mare parte a sistemului bancar românesc (circa 60%) este deţinută în continuare de capitalul străin, iar din această categorie cele mai mari deţineri, de circa 50% cumulat, sunt înregistrate de grupurile financiare din patru ţări, respectiv Austria, Italia, Franţa şi Olanda.

Activele totale ale sistemului bancar românesc au urcat la peste 843 mld. lei la final de septembrie.

Privind retrospectiv, în sectorul bancar din România, acum 10 ani, de exemplu, ponderea activelor băncilor cu capital străin era de peste 80%, în timp ce ponderea capitalului românesc era de sub 20%.

5. Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit record în anul 2024 de circa 15 mld. lei (3 mld. euro).

Dobânzile încă mari şi continuarea creditării au ajutat sectorul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină în primele nouă luni din 2024 un profit net record de 11,5 mld. lei, în creştere cu circa 10% faţă de câştigul raportat pentru 9 luni/2023, conform datelor de la BNR. Acesta a fost cel mai bun câştig din intervalul de nouă luni pentru bănci, după ce în 9 luni/2024 câştigul preliminar a fost de circa 10 mld. lei, în 9 luni/2022 băncile raportau profit de 7,6 mld. lei, iar în 9 luni/2021 câştigul băncilor era de 6,4 mld. lei. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la final de septembrie 2024 de 1,87%, respectiv 20,2%, apropiate de nivelurile din 9 luni/2023. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig.

Analizând evoluţia câştigurilor băncilor din 2024 vedem că în T1/2024 profitul era de 3,7 mld. lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, la 7,5 mld. lei, pentru ca în septembrie profitul să treacă de 11 mld. lei.

Dacă se menţine ritmul din ianuarie-septembrie, dobânzile mari şi revigorarea creditării pot duce profitul băncilor la un nou record la final de 2024, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), după maximul de 13,7 mld. lei din 2023 şi nivelul de circa 10 mld. lei din 2022.

6. Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor s-a aplicat începând din anul 2024, după ce a fost decis în 2023, însă nu se ştie până când se va aplica.

Băncile comerciale din România au început să plătească în plus la buget din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, iar plăţile s-au făcut trimestrial. Pentru primul semestru din 2024 băncile au plătit peste 300 mil. lei în contul acestui impozit suplimentar, potrivit datelor ANAF. În 2024 şi 2025 impozitul este calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri, iar din 2026 cota devine 1%.

BNR a calculat un impact anual de circa 1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor.

Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit.

Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare.

7. Creditul privat total s-a mai revigorat şi a ajuns în octombrie 2024 la o creştere anuală de circa 9%, aproape dublă faţă de viteza din 2023. Creditarea a prins viteză la început de toamnă, după scăderile de dobânzi din vară. Populaţia a fost locomotiva la creditarea în lei.

Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească în 2024. Scăderea dobânzilor, demarată de BNR în luna iulie şi continuată în august, a devenit tot mai vizibilă în planul creditării, stimulând finanţările bancare. Creditul privat total, retail şi corporate, a sprintat, făcând un salt anual de aproape 9% în octombrie, cea mai mare viteză din ultimii doi ani, până la un sold de 416 mld. lei. Semnele de revigorare a creditării au început să apară din august, când creşterea finanţărilor era de 7,7%.

Odată de BNR a redus dobânda-cheie, dobânzile au scăzut accelerat şi pe piaţa interbancară, antrenând şi ieftinirea şi revigorarea creditării.

Ritmul de creştere al creditului privat s-a apropiat în octombrie de avansul anual al depozitelor totale, de 9,8%, soldul depozitelor apropiindu-se de 602 mld. lei.

Pe parcursul primelor zece luni din 2024, creditarea a crescut cu ritmuri anuale cuprinse între 4,7% şi 8,9%. Practic, ritmul mediu de creştere al creditării în 10 luni/2024 a fost de 6,5%.

Finanţările luate de populaţie de la bănci în lei au fost în 2024 motorul creditării, în timp ce împrumuturile corporate au rămas mai în urmă. Luna octombrie a adus o creştere anuală de două cifre, de peste 12% a soldului creditelor pentru populaţie în moneda naţională, la peste 170 mld. lei.

Pe segmentul corporate, ritmul anual de creştere a creditelor pentru firme în lei s-a mai revigorat în octombrie, fiind de 11%, soldul ajungând la 121,5 mld. lei, conform datelor BNR.

Soldul creditelor în valută a urcat în octombrie cu 3% an/an, la 124,5 mld. lei, din care împrumuturile luate de populaţie se ridică la echivalentul a 18 mld. lei, în scădere cu 17,9% faţă de octombrie 2023. Creditele în valută luate de companii totalizează echivalentul a 106,4 mld. lei, în creştere cu 7,6%.

Creditului guvernamental a înregistrat în octombrie o creştere de 2,5% faţă de luna septembrie 2024, până la 228 mld. lei. În raport cu octombrie 2023, acesta s-a majorat cu 23,8% (18,2% în termeni reali).

8. Ritmul restructurării în bănci a încetinit, în timp ce profiturile au atins niveluri record.

În anul 2024, numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 67, în timp ce 332 de bancheri au plecat din sistemul bancar, comparativ cu situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2023, după cum reiese din datele BNR.

Băncile care activează pe piaţa românească au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2024 un număr de 51.238 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 3.466.

Restructurarea sistemului bancar a continuat şi în 9 luni/2024, ca şi în anul 2023, dar într-un ritm mai lent, după ce accelerase în 2020 şi 2021 în contextul pandemiei de COVID-19.

Ritmul restructurării în bănci a încetinit, în condiţiile în care profiturile instituţiilor de credit doboară record după record.

La final de 2023, în bănci lucrau 51.493 de angajaţi, iar numărul sucursalelor coborâse la 3.514.

În ultimii ani, ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, dincolo de efectele pandemiei de COVID-19 care a mutat începând din anii 2020-2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai. Numărul băncilor de pe piaţa românească este de 32 nivel la care coborâse încă din 2022, de la 34 în 2021.

În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a accelerării procesului de digitalizare, dar şi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

Faţă de situaţia din anul 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri (28,5%) au plecat din acest domeniu şi aproape jumătate (47%) dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sector bancar, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici.

Infrastructura industriei bancare atinsese apogeul în anul de boom economic şi explozie a creditării 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.

Comparativ cu vârful din 2008 se constată că peste 20.300 de salariaţi (20.384 bancheri) au plecat din sistem (-28,5%). Totodată, peste 3.000 de unităţi bancare (3.086 de sucursale) s-au închis în această perioadă, ajustarea fiind de 47%.

9. Cursul valutar leu/euro a fost relativ stabil şi în anul 2024, sub 4,98 lei/euro, în pofida deficitelor tot mai mari şi a tensiunilor politice intense dinspre finalul anului. Cursul a oscilat preponderent între 4,9665 şi 4,9773 lei/euro

Şi în anul 2024, preponderent liniştea a domnit pe piaţa valutară. Cursul valutar leu/euro a fost relativ stabil şi în anul 2024, sub 4,98 lei/euro, în pofida deficitelor tot mai mari, de cont curent şi bugetar, şi a tensiunilor politice intense dinspre finalul anului.

Cursul valutar a oscilat preponderent între 4,9665 şi 4,9773 lei/euro pe parcursul anului 2024.

Spre final de an au apărut şi unele episoade agitate. Rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale dinspre finalul anului a adus unele tensiuni pe piaţa valutară, existând presiuni asupra monedei naţionale. Apoi, şi după decizia-şoc a PSD de a ieşi de la guvernare, leul a început să se deprecieze uşor, cursul leu/euro începând să crească pe piaţa valutară. Cotaţia leu/euro a urcat cu circa 0,05% în 19 decembrie, la 4,9760 lei/euro. BNR a anunţat joi la ora 13.00 un curs de 4,9749 lei pentru un euro, aproape neclintit faţă de şedinţa precedentă.

Când toată lumea credea că euro se duce la 5 lei din cauza crizei politice din ultimele luni ale anului, piaţa valutară s-a întors.

BNR a reuşit să ţină cursul de schimb într-un interval foarte stabil la 4,97 lei/euro prin tot haosul politic recent generat de alegeri şi de discuţiile pentru formarea guvernului.

Cotaţia medie a fost de 4,9745 lei/euro pe parcursul anului 2024,din ianuarie şi până în 19 decembrie, în timp ce pe parcursul întregului an 2023 cursul mediu a fost uşor mai scăzut, de aproape 4,95 lei/euro. Influenţe favorabile asupra stabilităţii cursului valutar, care au adus chiar şi unele episoade de apreciere a leului în faţa euro, au venit în ultimii ani de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat româneşti (adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, împrumuturile externe ale statului sau din investiţiile străine directe, pe lângă încasările din exporturi.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro este „mană cerească“ pentru investitorii străini din România, inclusiv pentru cei de portofoliu, după cum au spus şi analiştii. Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât un curs de schimb constant conferă predictibilitate şi ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Iar un curs de schimb stabil uşurează controlulul inflaţiei şi al dobânzilor, în viziunea economiştilor.

10. Presiunea creditelor neperformante a continuat să rămână modestă, rata NPL oscilând în jurul nivelului de 2,5%.

Rata medie a creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) în sistemul bancar românesc era la finalul primelor nouă luni din 2024 sub nivelul de 3%, coborând în octombrie la 2,45% din total credite, nivel apropiat de cel din 9 luni/2023, potrivit datelor BNR.

Pe parcursul anului 2024, rata NPL a oscilat între 2,39% şi 2,56%, cel mai ridicat nivel fiind în luna august, după ce în 2023 a oscilat între 2,3% şi 2,7%, conform statisticilor băncii centrale.

Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori afectaţi de preţurile mari şi dobânzile încă ridicate nu mai reuşesc să plătească ratele la credite.

Urmărind situaţia la final de an, vedem că în decembrie 2023 rata NPL era de 2,37%, la final de 2022 era de 2,65%, în decembrie 2021 rata NPL era de 3,35%, iar în decembrie 2020 neperformanţa ajunsese la 3,83%.

Pe segmentul împrumuturilor populaţiei pentru consum, rata NPL a ajuns la 5,74% în septembrie 2024 şi este de 3,6 ori mai mare comparativ cu rata NPL la creditele ipotecare, care a rămas sub 2%, la 1,6% în septembrie, după cum reiese din datele BNR. Comparativ, în anul 2015 rata NPL era de circa 13-16% la creditele de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) şi între 5 – 7% la ipotecare. Calitatea portofoliului de credite imobiliare continuă să fie adecvată, atât la nivel agregat, cu o rată a creditelor neperformante de 1,6% în septembrie 2024, cât şi pe cele două tipuri de credit – 1,56% pentru creditele Prima Casă/Noua Casă şi 1,61% pentru creditele ipotecare standard.

În funcţie de valută, riscul de credit este mai ridicat în cazul împrumuturilor denominate în monedă străină – rata NPL de 7% faţă de 2,9% în cazul creditelor în lei. Însă, ponderea creditelor în valută la nivelul portofoliului de credite acordate populaţiei este în continuă scădere (10% în septembrie 2024 versus 26% în urmă cu 5 ani şi 63% în urmă cu 10 ani), relevă banca centrală.

Cumulat, rata de neperformanţă pentru creditele totale ale populaţiei (de consum şi ipotecare) a urcat puţin, la 3,3% din total credite retail, la final de septembrie 2024, de la 3,2% pe parcursul anului 2023.

Deşi s-a diminuat semnificativ, de la peste 12% în anul 2015, în context european rata creditelor neperformante aferente sectorului populaţiei din România depăşeşte media UE (3,3% comparativ cu 2,2% media UE în T2/2024) şi înregistrează printre cele mai ridicate valori, după Grecia (7,5%), Cipru (6,2%), Ungaria (4,2%) şi Spania şi Polonia (3,7%, date la T2/2024), potrivit BNR.

Nivelurile scăzute ale ratei NPL din 2024, vin după ce în anul 2023, în ciuda creşterii dobânzilor, rata NPL coborâse la cele mai scăzute niveluri de după anul 2009, când semnele crizei financiare mondiale prece­dente se simţeau pe piaţa locală. Tendinţa de scădere a ratei NPL s-a produs după ce în perioada crizei economice anterioare din 2008/2009 unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar. Privind retrospectiv, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite.