Dezinformări privind procesul de extindere şi modernizare a Bazei de la Kogălniceanu, combătute

Potrivit MApN, informaţiile apărute în spaţiul public românesc şi internaţional cu privire la Baza de la Kogălniceanu, prin care sunt vehiculate „interpretări şi scenarii manipulatorii” sunt neconforme cu realitatea.

„Investiţiile programate pentru modernizarea şi extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet şi complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătăţească în mod semnificativ capacităţile de operare şi de instruire ale Forţelor Aeriene Române şi ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spaţiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare şi propagandă cu care Federaţia Rusă îşi susţine atacurile hibride împotriva ţărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înţeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voinţa suverană a poporului român. Apartenenţa la NATO asigură libertatea şi prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanţii mai puternice pentru suveranitatea şi securitatea naţională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranităţii fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării şi securităţii, ci în toate dimensiunile”, arată MApN.

Potrivit sursei, toate evoluţiile care privesc dezvoltarea capacităţilor de descurajare şi apărare ale României, inclusiv cele care privesc forţe şi capabilităţi Aliate dislocate pe teritoriul naţional ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acţiona interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluţii concrete ale situaţiei de securitate din regiune.

„Este cât se poate de evident că apărarea şi securitatea României nu sunt ameninţate de Aliaţi şi parteneri. Suveranitatea naţională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii şi acţiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acţiuni naţionale, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cea mai puternică instituţie politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă şi vectorii de propagare din spaţiul public românesc şi Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acţiuni de dezinformare şi manipulare este că, începând din anii 2000, Federaţia Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliaţi de pe poziţii egale şi principiale. Respectând tradiţiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunţă agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societăţii informaţionale, mitul cetăţii asediate”, potrivivt sursei citate.

MApN mai arată că trebuie înţelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România şi de Aliaţi în regiunea Mării Negre.

„Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise şi puse în executare în mod transparent şi direct proporţional cu nivelul ameninţărilor reprezentate de acţiunile agresive ale Rusiei. Prezenţa militarilor aliaţi în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu şi în alte comandamente şi facilităţi de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenţei României la NATO, cât şi o expresie directă a solidarităţii Aliaţilor în faţa ameninţărilor la pacea şi securitatea regională generate de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse”.

MApN precizează că investiţiile în extinderea şi modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiţia totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mişcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor şi sisteme de balizaj şi de radionavigaţie, dar va dispune şi de facilităţi administrative şi sociale, zone de tranzit şi depozitare, zone pentru mentenanţa aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire şi puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă şi drumuri interioare.

La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spaţiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forţelor Aeriene Române şi pe cel de punct nodal de referinţă pentru nevoile de tranzit şi de instruire ale forţelor aliate.