Candidatura lui Călin Georgescu a fost contestată: „Incompatibilitatea discursului şi comportamentului candidatului cu valorile democratice şi constituţionale”
Remus Pricopie a depus, în scris, la Biroul Electoral Central (BEC), o contestaţie la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.
Contestaţia se bazează pe argumente solide de natură constituţională şi juridică, care evidenţiază incompatibilitatea discursului şi comportamentului candidatului cu valorile democratice şi constituţionale ale statului român.
Rectorul SNSPA cere Biroului Electoral Central verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege pentru candidatura la funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 şi respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, constatând că se încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO.
Demersul se întemeiază pe faptul că BEC are obligaţia să analizeze candidaturile în raport de condiţiile de formă şi de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, precum şi în raport de hotărârile Curţii Constituţionale (CCR) în materia alegerilor prezidenţiale pronunţate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, întrucât aceste hotărâri reflectă un contencios electoral obiectiv şi sunt general obligatorii (toate hotărârile luate în această materie precizează acest lucru în mod expres), arată prof. univ. dr. Remus Pricopie.
Hotărârile CCR sunt obligatorii atât în privinţa dispozitivului, cât şi a considerentelor, iar conform jurisprudenţei CCR, dispozitivul şi considerentele sunt general obligatorii, ca expresie a art. 147 alin. (4) din Constituţie. Această regulă stabilită pe cale jurisprudenţială se aplică atât deciziilor CCR, cât şi hotărârilor CCR, pentru că hotărârile, la fel ca deciziile sunt expresia aceluiaşi rol constituţional, anume rolul de a asigura supremaţia Constituţiei.
Fiind general obligatorii pentru viitor, considerentele hotărârilor CCR fac parte din fondul activ al ordinii juridice constituţionale. Ca atare, sunt obligatorii pentru toate autorităţile/instituţiile statului, inclusiv pentru BEC, în realizarea competenţei legale prevăzute de Legea nr. 370/2004.
„Am considerat necesar să recurg la acest demers deoarece obligaţia de a respecta Constituţia nu este doar o cerinţă formală în momentul preluării mandatului prezidenţial, ci o condiţie fundamentală de eligibilitate. Orice persoană care aspiră la funcţia supremă în stat trebuie să dovedească, fără echivoc, respectul faţă de valorile democratice, ordinea constituţională şi angajamentele internaţionale ale României. În calitate de profesor şi rector al unei universităţi din România, mă simt dator faţă de români, dar mai ales faţă de tineri şi generaţiile viitoare, să iau atitudine împotriva oricărei încercări de a submina principiile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Viitorul acestei ţări depinde de respectarea valorilor constituţionale şi de promovarea unei conduite politice care să inspire încredere şi stabilitate. Conduita unui candidat la Preşedinţie nu poate fi redusă la o simplă declaraţie de conformitate cu legea, ci trebuie să reflecte un angajament real faţă de principiile statului de drept, manifestat printr-un discurs public coerent, loial şi orientat spre consolidarea democraţiei. Din acest motiv, am sesizat Biroul Electoral Central, pentru că respectarea Constituţiei şi a valorilor sale nu este o opţiune, ci o obligaţie expres prevăzută de Legea fundamentală şi consolidată prin jurământul de credinţă. În faţa unor încălcări atât de grave ale acestor principii de către candidatul Călin Georgescu, consider că nu putem rămâne pasivi”, declară rectorul SNSPA.
De asemenea, Remus Pricopie subliniază că respectarea valorilor democratice, a statului de drept şi a angajamentelor internaţionale ale României nu este negociabilă şi trebuie să constituie un criteriu esenţial în evaluarea oricărui candidat la funcţia supremă în stat. Contestaţia depusă la Biroul Electoral Central reprezintă un demers necesar pentru protejarea integrităţii procesului electoral şi pentru prevenirea oricăror tentative de subminare a principiilor fundamentale care stau la baza societăţii româneşti.