Dispariția gheții marine schimbă culoarea oceanelor din regiunile arctice și antarctice

Topirea gheții de pe calotele glaciare schimbă culoarea oceanelor din regiunile arctice și antarctice. Fără stratul de gheață de la suprafață, lumina care pătrunde în apă nu mai este la fel, ceea ce influențează tipurile de alge și planctonul care se dezvoltă în acele ecosisteme. Un studiu recent publicat în revista Nature arată posibilele efecte în lanț ale acestei schimbări, a relatat joi Le Monde.  

Topirea gheții de pe calotele glaciare, a cărei suprafață din jurul celor doi poli a atins un minim istoric în februarie, este unul dintre principalii martori ai crizei climatice și are numeroase repercusiuni. Se intensifică încălzirea globală, într-un cerc vicios care afectează stilurile de viață ale speciilor precum urșii polari, îngreunează migrațiile și vânătoarea comunităților indigene, se erodează țărmurile și se deschid noi rute maritime. Acestei lungi liste de schimbări i se adaugă un alt efect, mai puțin cunoscut: dispariția gheții marine modifică culoarea oceanelor din regiunile Arctice și Antarctice și poate avea „consecințe semnificative” asupra unor organisme marine, precum algele și fitoplanctonul. 

În mările polare înghețate, lumina pătrunde cu dificultate, deoarece culoarea albă a gheții reflectă o mare parte din radiațiile solare. Tot gheața absoarbe și difuzează lumina într-un spectru de culori mai uniform decât apa mării. Atunci când dispare, lumina pătrunde mai adânc în ocean, dar spectrul luminos devine mai restrâns pentru că apa mării absoarbe rapid lumina roșie și verde, iar în adâncime ajunge doar lumina albastră. Acest filtru de culori este cel care conferă oceanului nuanțele sale albastre.

Algele care nu se pot adapta la schimbările de culoare vor fi înlocuite de alte specii

Schimbarea calității luminii subacvatice afectează anumite specii de alge care trăiesc în apele polare. „Algele sunt echipate cu pigmenți specifici pentru anumite lungimi de undă ale luminii”, a explicat Monika Soja-Wozniak, biolog la Universitatea din Amsterdam, autoarea principală a studiului din Nature. „Speciile care depind de lumina roșie și verde pot întâmpina dificultăți în condițiile dominate de albastru. Chiar dacă pot continua să realizeze fotosinteza cu un spectru mai îngust, eficiența lor poate scădea.”

 „Algele vor trebui să se adapteze la aceste schimbări de culoare sau vor fi înlocuite de specii deja mai bine adaptate, cum ar fi fitoplanctonul din apele adânci”, a precizat un alt biolog, Jef Huisman, care a identificat deja modificări în apele de coastă din apropierea Antarcticii, unde diatomeele (adaptate la spectrul larg de culori sub gheață) sunt înlocuite de criptofite, alge mai bine adaptate la apele fără gheață.

Oceanograful francez Mathieu Ardyna, de la laboratorul internațional de cercetare Takuvik din Canada, care nu a participat la studiu, a explicat că „creșterea fitoplanctonului depinde înainte de toate de cantitatea de lumină și de disponibilitatea nutrienților”, mai mult decât de culoarea luminii, ceea ce îl face concurentul numărul unu pentru algele cărora le e necesar un spectru mai larg de culori.