Topirea gheţarilor ar putea reactiva sute de vulcani din întreaga lume

Concluzia rezultă dintr-un studiu recent care analizează efectele retragerii gheţii asupra activităţii vulcanice.

Cercetătorii au studiat istoria calotei glaciare din Patagonia pentru a înţelege cum influenţează gheţarii vulcanii. Descoperirile arată că atunci când gheţarii se retrag, presiunea de la suprafaţa Pământului scade, scoarţa terestră se ridică şi gazele din magma subterană se pot expanda – un factor cheie pentru declanşarea erupţiilor vulcanice, transmite Science Alert.

Pablo Moreno-Yaeger de la Universitatea Wisconsin-Madison, care a prezentat cercetarea la Conferinţa Goldschmidt, explică: „Gheţarii tind să suprime volumul erupţiilor vulcanilor aflaţi sub ei. Dar, pe măsură ce gheţarii se retrag din cauza schimbărilor climatice, aceşti vulcani vor erupe mai frecvent şi mai exploziv”.

Analiza a şase vulcani din Chile a demonstrat că activitatea eruptivă din trecut a fost influenţată de avansarea şi retragerea gheţarilor. În cazul vulcanului Mocho-Choshuenco, acum inactiv, a durat aproximativ 3.000-5.000 de ani până când retragerea gheţarilor din regiune a dus la erupţii explozive.

Fenomenul nu se limitează la Patagonia. Oamenii de ştiinţă au observat tendinţe similare în Islanda, iar studiul sugerează că acelaşi proces ar putea afecta Antarctica, unde peste 100 de vulcani sunt prinşi sub gheaţă, precum şi părţi din America de Nord, Noua Zeelandă şi Rusia.

Pericolul real constă în crearea unui cerc vicios: topirea gheţarilor declanşează erupţii, iar erupţiile contribuie la încălzirea globală prin eliberarea de gaze cu efect de seră, ceea ce accelerează şi mai mult topirea.

Chiar dacă magma nu străpunge complet calota de gheaţă, ar putea topi structura din interior.

Deşi lumea nu se află în pericol iminent de „bombardament vulcanic”, iar procesul ar putea dura sute sau mii de ani, cercetătorii consideră esenţial să fie pregătiţi pentru aceste schimbări pe termen lung.