De ce „planeta înghețată” Uranus emite căldură? O nouă descoperire schimbă totul
Potrivit unui studiu recent coordonat de cercetătorul Xinyue Wang de la Universitatea din Houston, Uranus emite cu 12,5% mai multă energie decât primește de la Soare, o concluzie care contrazice observațiile realizate de sonda Voyager 2 în 1986, scrie Live Science.
Analiza, publicată de Live Science, a combinat date arhivate timp de decenii cu modele computerizate avansate. Cercetătorii susțin că căldura internă a planetei Uranus provine din energia reziduală a formării sale, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Spre deosebire de Jupiter sau Saturn, care emit de două ori mai multă energie decât primesc de la Soare, Uranus a fost până acum considerat o enigmă rece a sistemului solar exterior.
Căldura internă a planetei Uranus contrazice datele istorice ale NASA
Sonda Voyager 2, singura navă care a survolat Uranus, a transmis în 1986 că planeta nu pare să emită căldură internă semnificativă. Acum, această concluzie este pusă la îndoială. Descoperirea indică o posibilă structură sau o istorie evolutivă diferită față de ce se credea, iar căldura internă a planetei Uranus devine un element cheie în înțelegerea trecutului său.
„Această căldură ar putea dezvălui modul în care Uranus s-a format și a evoluat”, a declarat Wang. Ipoteza actuală, conform căreia Uranus s-ar fi format mai aproape de Soare și apoi ar fi migra spre exteriorul sistemului solar, este acum reevaluată.
Căldura internă a planetei Uranus ar putea influența viitoarele misiuni NASA
Implicațiile descoperirii sunt majore. Potrivit coautorului Liming Li, căldura internă a planetei Uranus oferă indicii și despre dinamica atmosferei terestre și schimbările climatice. Mai mult, aceste rezultate ar putea sprijini lansarea unei misiuni dedicate către Uranus.
Deja în 2022, Academia Națională de Științe a recomandat proiectul „Uranus Orbiter and Probe” ca o prioritate științifică. Totuși, constrângerile bugetare și politice rămân obstacole majore pentru realizarea misiunii. Cercetătorii avertizează că timpul este scurt pentru transformarea planurilor teoretice în realitate tehnologică.